Concluziile şedinţei Comisiei de Etică şi Arbitraj din data de 4 mai 2007

| actualizat:
CONCLUZIILE ŞEDINŢEI COMISIEI DE ETICĂ ŞI ARBITRAJ DIN DATA DE 4 mai 2007

Prezenţi: Cristina Andrei, Ioana Dumitrescu, Claudiu Lucaci, Horia Gruşcă, Sorin Hobana, Mihai Rădulescu, Tudor Călin Zarojanu

Invitaţi: Anca Lăzărescu, producător executiv, Direcţia Ştiri, Nadina Dogioiu, editor general, Direcţia Ştiri, Dana Vlad, reporter, Direcţia Ştiri

Ordinea de zi:

1. Controversele, devenite publice, apărute între domnul Mihai Rădulescu, realizator în cadrul Direcţiei Ştiri, şi doamna Nadina Dogioiu, editor general, privind modul în care a fost realizat materialul despre Legea Agenţiei Naţionale de Integritate, difuzat în Jurnalul de la ora 19 din data de 22 aprilie a.c.;

2. Avizul consultativ al Comisiei de Etică şi Arbitraj în legătură cu cererea domnului Preşedinte-Director General de sancţionare a domnului Nicolae Nistoroiu, reporter în cadrul Direcţiei Ştiri şi corespondent pentru judeţul Bihor, căruia îi impută folosirea unui „ton tendenţios în sublinierea originii etnice a proprietarului" unei clădiri revendicate în judeţul Bihor.


Concluzii:

1. Membrii Comisiei au fost informaţi despre solicitarea domnului Preşedinte-Director General de a analiza acest caz „prin prisma Statutului ziaristului din SRTv ", solicitare primită după ce Comisia de Etică s-a autosesizat în urma articolelor apărute în presă.

Audierea persoanelor implicate a evidenţiat următoarele puncte de vedere:

Domnul Mihai Rădulescu, prezentatorul Jurnalului din 22 aprilie, ora 19:

• spune că le-a atras atenţia responsabililor editoriali, înainte de difuzarea jurnalului, asupra modului tendenţios în care era redactată ştirea referitoare la demersurile ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu, privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate;
• aduce ca argumente copii ale Comunicatelor Ministerului Justiţiei date publicităţii în 21 şi 22 aprilie şi ştirile de agenţie disponibile legate de subiect;
• susţine că în urma incidentului s-a simţit dator să le atragă atenţia colegilor din Direcţia Ştiri asupra unei probleme profesionale grave, motiv pentru care în 25 aprilie le-a trimis un e-mail cu observaţiile sale;
• consideră că gestul său este în spiritul Legii Avertizorului public şi spune că a constatat în repetate rânduri „derapaje" în administrarea ştirilor difuzate în cadrul Jurnalelor;
• regretă unele formulări folosite în schimbul de replici cu doamna Nadina Dogioiu, dar spune că nu a făcut decât să răspundă unor acuzaţii calomnioase pe care i le-a adus editorul general.

Doamna Nadina Dogioiu, editor general al Jurnalului din 22 aprilie a.c.:

• îşi exprimă părerea de rău pentru faptul că discuţia tensionată „a degenerat", dar spune că a fost acuzată pe nedrept şi într-un mod agresiv de către domnul Mihai Rădulescu;
• este de părere că „orice ştire este perfectibilă" dar respinge categoric acuzaţia de manipulare formulată de prezentator („manipularea înseamnă intenţie");
• spune că, după ce a înţeles „în linii mari" reproşul domnului Rădulescu, a adăugat, pentru a îndepărta „orice îndoială", un post-video la ştirea dedicată legii ANI; adaugă însă că regretă acest lucru şi consideră că „prima judecată editorială a fost corectă";
• consideră că informaţiile din comunicatul Ministerului Justiţiei ignorate în materialul difuzat nu erau relevante, fapt dovedit ulterior;
• îşi asumă în totalitate ştirea, în forma în care a fost difuzată în jurnalul din 22 aprilie;

Dana Vlad, reporterul care a redactat ştirea privind Legea A.N.I.:

• spune că i s-a cerut să realizeze un material cu durata de 1 minut pe baza unuia dintre comunicatele Ministerului Justiţiei primite în redacţie în aceeaşi zi;
• a apreciat că singura informaţie cu caracter de noutate era precizarea ministrului că nu există un termen limită stabilit de U.E. pentru adoptarea legii A.N.I.;
• precizează că nu a primit nici un fel de indicaţii editoriale privind redactarea materialului şi că acesta a fost acceptat de editor fără observaţii semnificative;

Doamna Anca Lăzărescu, producător executiv:

• este de părere că materialul difuzat nu poate fi considerat ca incorect din punct de vedere deontologic, dar admite că poate fi apreciat ca incomplet în ceea ce priveşte conţinutul.

După o analiză preliminară, membrii Comisiei au decis ca forma finală a concluziilor să fie adoptată în şedinţa următoare. Având în vedere implicarea sa în acest caz, domnul Mihai Rădulescu nu a fost prezent la discuţii şi nu va participa nici la votul final.


2. După vizionarea materialului în discuţie, analiza scriptului trimis de reporter Direcţiei Ştiri şi audierea d-nei Nadina Dogioiu, editor general în data de 18 martie, membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj au ajuns în unanimitate la concluzia că domnul Nicolae Nistoroiu nu a încălcat niciuna dintre prevederile Statutului ziaristului din SRTv.

Argumentele Comisiei sunt următoarele:
a) Textul de prezentare al reportajului, trimis prin e-mail de dl. Nistoroiu în data de 17 martie nu conţine expresia „conte ungur", cea incriminată în sesizarea trimisă C.N.A. de domnul deputat Márton Arpád ca având tentă naţionalistă şi xenofobă. Aşa cum se poate citi în documentul obţinut de Comisie, intro-ul propus de reporter se referă la urmaşii „fostului proprietar"; expresia „conte ungur" a fost introdusă de editorul Jurnalului, în baza competenţelor sale redacţionale. Este evident că, în condiţiile în care expresia „conte ungur" ar fi condamnabilă, folosirea acesteia nu i se poate imputa dlui Nicolae Nistoroiu, ci eventual celui care a modificat textul iniţial;
b) Expresia „conte ungur" are rolul de a furniza câteva informaţii minimale obligatorii despre fostul proprietar. Alternativele editoriale ar fi fost „cetăţean din Ungaria" (mai vagă) sau „groful Pongracz Jenö" (mai riguroasă). Interpretarea formulărilor enumerate mai sus ca având tentă „naţionalistă şi xenofobă" este, dacă nu tendenţioasă, cel puţin abuzivă. Departe de a avea conotaţii negative implicite, originea etnică a foştilor proprietari, fie ea precizată sau sugerată prin menţionarea numelui, este un fapt istoric, aşa cum relevă, de pildă, şi articolul „Harta marilor retrocedări" publicat în 13 aprilie în România liberă, un cotidian care nu poate fi suspectat de tendinţe xenofobe: „(...)Potrivit unor studii apărute la Budapesta privind retrocedările din Ardeal, o treime din Transilvania este revendicată de baroni, conţi, duci maghiari, deţinători ai unor mari proprietăţi înainte de 1945, în special în zona centrală a Ardealului. " (vezi în anexa 2 întregul articol, semnat de Costel Oprea).
c) Subiectul reportajului este investirea unei mari sume de bani publici într-un imobil despre care se ştie că este pe cale să fie retrocedat; este o acţiune discutabilă, pe care viceprimarul oraşului Săcuieni încearcă să o justifice în sincronul din material;
d) Faptul că situaţia de la castelul Cadea nu este singulară, susţinut în reportaj de redactorul publicaţiei Bihoreanul, este confirmat şi de ştirea cu acelaşi subiect, difuzată de agenţia de presă Rompres în data de 19 martie;
e) În şedinţa publică din data de 27 martie a.c., în care a fost analizată reclamaţia C229-20.03.2007 depusă de dl. deputat Márton Arpád, Consiliul Naţional al Audiovizualului a „stabilit că nu s-a încălcat Legea Audiovizualului..." (vezi site-ul www.rdi-board.com, din şedinţele CNA, pagina 15). Aceasta înseamnă că materialul difuzat de TVR nu a încălcat art. 40 din Legea nr. 504 din 11 iulie 2002, care interzice „difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală". Aprecierea de mai sus este în contradicţie cu conţinutul scrisorii CNA nr. 4701/28.03.2007, în care se constată „tendenţiozitate în sublinierea originii etnice a proprietarului căruia urmează să-i fie retrocedată clădirea".
Având în vedere cele de mai sus, Comisia de Etică şi Arbitraj regretă că domnul Preşedinte-Director General s-a pronunţat fără echivoc în privinţa vinovăţiei reporterului Nicolae Nistoroiu în scrisorile de răspuns trimise C.N.A., Consiliului pentru Combaterea Discriminării şi dlui deputat Márton Arpád, încă înainte de începerea cercetării disciplinare a reporterului.