Concluziile sedintei Comisiei de Etica si Arbitraj din data de 10 februarie 2011

Absent: Sorin Hobana

Ordinea de zi:

1. Reluarea discuţiilor privind sesizarea Agenţiei de Monitorizare a Presei - ActiveWatch care îşi exprimă îngrijorarea faţă de mesajul transmis de doamna Culcer Rodica, director Direcţia Ştiri, la conferinţa "Reforma instituţională a statului. Stat asistenţial, stat minimal, stat eficient?";

2. Sesizarea dlui Cosmin Ţîntă, redactor-prezentator tv, Studioul TVR Timişoara;

3. Solicitarea Comitetului Director a unui punct de vedere al CEA privind exprimarea personalului de specialitate din SRTv în mediile electronice sau de socializare.

Concluzii:

1. După analizarea punctului de vedere al dnei Rodica Culcer, director Direcţia Ştiri şi prezentarea transcrierii intervenţiei sale la seminarul „Reforma instituţională a statului. Stat asistenţial, stat minimal, stat eficient?" concluziile CEA la sesizarea Agenţiei de Monitorizare a Presei - ActiveWatch sunt:

• ActiveWatch a plecat de la o afirmaţie falsă şi anume că TVR a transmis integral lucrările conferinţei. Nu a fost transmis decât discursul preşedintelui Traian Băsescu.
• Comisia de etică judecă fapte de presă în raport cu Statutul ziaristului din TVR iar din transcrierea intervenţiei dnei Rodica Culcer ( pe care o ataşăm) se poate vedea că nu a fost încălcată niciuna dintre prevederile acestui statut.

Dna Rodica Culcer s-a exprimat în calitate de jurnalist, ceea ce Statutul Ziaristului din SRTV permite, potrivit articolului 30: "Ziaristul din televiziunea publica are dreptul de a-si exprima opiniile cu privire la viata sociala si politica, printr-un discurs publicistic nepartizan, in limitele generale ale comentariului onest. El are libertatea de a prezenta opinii nepopulare, dar in mod argumentat si in spiritul legii."

Comisia de Etică şi Arbitraj consideră că nu i se poate interzice nici unui ziarist din SRTV să se exprime în mass media, cu excepţa situaţiei în care defăimează instituţia- situaţie prevăzuta de art.26, Statutul ziaristului din SRTV.

• Dna Rodica Culcer menţionează: „Nu există nici o lege şi nici un regulament al TVR care să interzică Directorului de Ştiri să participe la evenimente publice, indiferent care este caracterul lor. Statutul ziaristului din SRTV nu limitează nici el participarea la evenimente publice. Ar fi de altfel absurd s-o facă - adică să îngrădească libertatea de acţiune, exprimare şi informare a ziaristului! Nu voi insulta aşadar membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj explicând de ce este important pentru un ziarist, fie el şi director de ştiri, să participe la un eveniment public la care participă nu numai primii doi decidenţi în stat, ci şi alte personalităţi publice care pot oferi informaţii şi explicaţii utile off the record. TVR nu este un ghetou - avem dreptul să ieşim din curtea lui, cel puţin din când în când."

Comisia de Etică şi Arbitraj nu poate acţiona împotriva mandatului şi menirii sale.
Comisia de Etică şi Arbitraj susţine totodată că discursul oricărui ziarist al Televiziunii Publice trebuie să fie lipsit de echivoc pentru a evita interpretări ulterioare care să-l plaseze de o parte sau de alta a spectrului politic.

Pentru acest punct al ordinii de zi dl. Horia Gruşcă a avut un punct de vedere separat:

1. Doamna Rodica Culcer îşi începe prezentarea punctului său de vedere faţă de sesizarea ActiveWatch cu aserţiunea că, întrucât afirmaţia că TVR ar fi transmis integral lucrările conferinţei organizate de ISP este nereală, toate imputările formulate de autorii sesizării trebuie respinse de plano. Cu alte cuvinte, doamna Culcer consideră inutilă orice analiză de fond a intervenţiei domniei sale în dezbaterea menţionată, de vreme ce aceasta nu a fost televizată.

Interpretarea doamnei Culcer este evident incorectă: aşa cum se poate vedea lesne din textul sesizării, ActiveWatch reclamă în primul rând „mesajul politic transmis de şefa ştirilor TVR" şi nu transmiterea de către TVR a unui eveniment.

2. Doamna Rodica Culcer se arată contrariată că sunt puse în discuţie dreptul domniei sale la exprimare şi libertatea sa de opinie, în condiţiile în care acestea - potrivit articolelor 29 şi 30 din Constituţia României - nu sunt şi nu pot fi obiectul niciunei limitări. Mai mult, doamna Culcer acuză ActiveWatch că „pleacă de la premisa falsă şi nedemocratică" potrivit căreia domnia sa, în calitatea de director al Ştirilor TVR, ar trebui să sufere o restrângere a drepturilor sale constituţionale - o atitudine „care nu poate rezista în nici o instanţă europeană".

În lectura pe care o dă dreptului său constituţional la exprimare, doamna Culcer ignoră că anumite libertăţi nu trebuie înţelese în mod absolut, ci comportă îndatoriri şi responsabilităţi, parte dintre acestea reglementate deplin constituţional. Spre exemplu, un document cât se poate de democratic cum este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului atrage atenţia în articolul 10 că dreptul la liberă exprimare „nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune sau de televiziune unui regim de autorizare."

3. „Nu există nici o lege şi nici un regulament al TVR care să interzică Directorului de Ştiri să participe la evenimente publice, indiferent care este caracterul lor." - o afirmaţie corectă, dar fără obiect pe care o face doamna Culcer, de vreme ce autorii sesizării nu i-au reproşat prezenţa la evenimentul ISP, ci conţinutul intervenţiei domniei sale.

În plus, atunci când insistă asupra dreptului său de a participa la orice eveniment public, doamna Rodica Culcer omite să se refere la reglementările interne care stabilesc condiţiile şi paşii care trebuie urmaţi de orice jurnalist al televiziunii publice în astfel de situaţii. „Codul de conduită al angajaţilor şi colaboratorilor TVR" stabileşte explicit, la punctul 10.1, obligaţia salariaţilor de a solicita şi obţine „aprobarea scrisă a Departamentului Comunicare înainte de susţinerea unor discursuri publice, de participarea în calitate de invitat la o conferinţă sau un seminar (indiferent de tema abordată)." Din moment ce doamna Culcer evită orice referire la acest document, mi se pare puţin probabil ca domnia sa să fi solicitat vreo aprobare. De altfel, nu a făcut-o nici în perioada campaniei electorale din 2009.

Pe de altă parte, doamna Culcer nu poate invoca necunoaşterea existenţei unui „Cod de conduită" în TVR, având în vedere că a fost singura care s-a pronunţat împotriva adoptării acestuia în şedinţa Comitetului Director din 14 februarie 2007. Evident, opoziţia doamnei Culcer faţă de introducerea în televiziunea publică a unor reglementări de inspiraţie BBC nu poate pune la îndoială valabilitatea acestora, cu atât mai mult cu cât acest document a fost indicat ca referinţă deontologică într-o recentă solicitare adresată Comisiei de etică de către CD.

4. Doamna Rodica Culcer ţine să precizeze că „evenimentul organizat de ISP nu era un eveniment de partid", răspunzând astfel obervaţiei ActiveWatch că „dezbaterea a avut un evident caracter ideologic, subiectele discutate fiind strâns legate de măsurile economice adoptate de guvernul Boc în ultimii ani."

Pentru lămurirea celor care, eventual, au nevoie de clarificări, iată cum se prezintă ISP la adresa: http://isp.org.ro/

"Institutul de Studii Populare (ISP) este fundaţia Partidului Democrat Liberal având un rol de think-tank, prin intermediul căreia vor fi dezvoltate elementele doctrinare şi de identitate politică a PDL.(...) ISP îşi propune să contribuie la dezvoltarea şi promovarea doctrinei populare în România, să proiecteze şi să recomande politicile publice necesare unei guvernări eficiente de centru-dreapta"

În context, merită precizat că domnul Cristian Pătrăşconiu, director-adjunct al ISP, are calitatea de colaborator al TVR, fiind invitat permanent al emisiunii de analiză politică "Ultima ediţie", produsă de Direcţia Ştiri pentru TVR1.

5. Interpretările ActiveWatch cu privire la discursul doamnei Rodica Culcer - descris ca "impregnat de poziţii ideologice partizane direcţionate în sprijinul măsurilor guvernului Boc" - sunt respinse de directorul Ştirilor ca fiind "subiective şi nemotivate, bazate pe criterii formulate ad-hoc, care nu se regăsesc în legislaţie, în Statutul ziaristului din SRTv sau în regulamentele instituţiei." Cu alte cuvinte, doamna Culcer neagă nu doar existenţa unor reglementări specifice în TVR, ci şi posibilitatea cuiva de a judeca obiectiv dacă o anumită atitudine este partizană.

În legătură cu prima observaţie, sunt nevoit să revin la Codul de conduită deja menţionat. Articolul 5 al documentului stabileşte că: "Personalul de specialitate şi de conducere al SRTv nu trebuie să: (...) susţină un partid sau o formaţiune politică privind o temă care face obiectul unei dezbateri curente; să susţină o temă care face obiectul unei dezbateri curente sau al unei controverse publice." Restricţiile de mai sus sunt asemănătoare cu cele asumate de doamna Rodica Culcer, sub semnătură, în 20 februarie 2007, în faţa Comitetului Director:
„(...) Mă angajez ca în materialele pe care le voi scrie să nu susţin puncte de vedere partizane, să nu afectez negativ imaginea TVR şi să nu periclitez reputaţia de imparţialitate şi echidistanţă a instituţiei. Precizez că nu mă voi implica în nici o controversă de pe agenda publică şi nici nu îmi voi exprima o opinie de susţinere a unui partid sau lider politic în contextul unei dezbateri curente."
Chiar dacă doamna Rodica Culcer şi-a încălcat angajamentul luat odată cu aprobarea colaborărilor sale în presa scrisă (vezi concluziile Comisiei de etică din 25 iunie 2007), nu cred că domnia sa se dezice de principiile pe care le recunoştea ca valabile cu mai puţin de cinci ani în urmă.

În ceea ce priveşte conţinutul intervenţiei sale la evenimentul organizat de ISP, este greu să negi partizanatul unui discurs în care, de pildă, se deplânge instalarea "unei anumite corectitudini politice de stânga" păguboase şi majoritare, identificată ca vinovată pentru situaţia actuală prin invocarea unui citat din filosoful Leszek Kolakowski ("victoria unei anumite ideologii a iresponsabilităţii"), sau pledoaria fără echivoc în favoarea măsurii guvernamentale de creştere a TVA, deşi voci importante - şi calificate - au arătat că existau şi alte opţiuni. pentru plata pensiilor şi a salariilor bugetarilor.

6. În replică la observaţiile formulate de ActiveWatch, care apreciază că luarea de poziţie a directorului Ştirilor TVR "alterează grav independenţa şi imparţialitatea televiziunii publice" - deci imaginea societăţii -, doamna Rodica Culcer răspunde că membrii Comisiei de etică "judecă fapte din presă în raport cu Statutul ziaristului din TVR, nu urmăresc informativ oameni din presă."Prin acceptarea logicii sesizării ActiveWatch" - spune directorul Ştirilor din TVR - Comisia de etică "ar acţiona împotriva mandatului său, care este, în esenţă, de apărare a libertăţii ziariştilor."

În contrast cu interpretarea citată mai sus, Statutului ziaristului tratează drepturile şi libertăţile jurnaliştilor după ce le stabileşte mai întâi îndatoririle şi responsabilităţile din perspectiva dreptului publicului la informare corectă. Prima dintre obligaţiile enumerate în document este "respectarea principului echidistanţei şi al imparţialităţii".

Ideea doamnei Culcer, potrivit căreia competenţele Comisiei se limitează strict la faptele de presă este la rândul ei contrazisă de articolul 26 din Statutul ziaristului, cel pe care consider că directorul Ştirilor TVR l-a încălcat prin intervenţia publică din 19 ianuarie:

"Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a respecta şi de a proteja imaginea societăţii, atât prin activităţile sale profesionale, cât şi prin prestaţiile sale din afara acesteia. "

Subliniez că, în practica precedentei Comisii de etică şi arbitraj, analiza oricărui caz aflat sub incidenţa acestui articol s-a făcut prin coroborare cu prevederile Codul de conduită deja menţionat, un document ale cărui scop şi utilitate - explicate încă din preambul - sunt tocmai eliminarea interpretărilor în ceea ce priveşte definirea "activităţilor din interiorul şi din afara TVR ale personalului de conducere şi de specialitate al Societăţii Române de Televiziune".

În precizările transmise salariaţilor de către conducerea TVR în 16 februarie se arăta că "În ceea priveşte activităţile off-air, din afara ecranului, angajaţii Televiziunii Române trebuie să respecte principiile fundamentale care guvernează activitatea TVR: imparţialitate, integritate şi obiectivitate. Credem că exprimarea unor poziţii partizane (în presă sau alte medii de comunicare) în probleme politice controverstae, spre exemplu, dăunează credibilităţii postului public şi nu dorim să încurajăm acest lucru. Dacă BBC-ul o face, nu vedem de ce TVR trebuie să aibă altă poziţie."

Nu am nicio îndoială că şi doamna Rodica Culcer, care şi-a început intervenţia de la manifestarea organizată de ISP amintind auditoriului propria experienţă profesională la secţia română a BBC, apreciază principiile pe care şi-a clădit faima prestigioasa companie britanică. Pe de altă parte, sunt convins că, dacă în cazul de faţă s-ar fi respectat procedurile şi doamna Rodica Culcer ar fi fost invitată la o audiere în faţa Comisia de etică şi arbitraj, ar fi fost evitate măcar unele din afirmaţiile stânjenitoare sau consideraţiile ofensatoare făcute de domnia sa în punctul de vedere trimis în scris Comisiei - atât cele care neagă existenţa sau conţinutul reglementărilor în vigoare în TVR, cât şi cel care cele care atacă competenţa şi buna-credinţă a petentului ActiveWatch.

Anexa pct 1.

Transcriere interventie Rodica Culcer

Domnule presedinte, domnule prim-ministru, doamnelor si domnilor, dacă se aşteapta cineva de la mine la o intervenţie de înalt nivel academic sau la o declaraţie politică, am venit să vă spun că pe mine nu puteţi conta, eu sunt jurnalistă şi nimic altceva. Sunt un jurnalist care practică această meserie de multă vreme şi care şi-a pus de multe ori problema realităţii care e dincolo de faptele imediate, e adevărat, şi a căutat să se documenteze atât cât a putut să se documenteze. Sunt, însă, un jurnalist norocos, pentru că am devenit jurnalistă nu în România, ci în Marea Britanie, pentru că am trăit 10 ani în Marea Britanie, nu numai pentru că am lucrat la BBC, şi pentru că am putut să trăiesc 10 ani într-o ţară în care problemele pe care le discutăm noi acum, s-au discutat cu bune rezultate, deşi nu s-a putut evita criza, încă din anii '90; este ţara în care, nu, la sfarsitul anilor '40 Beverage a creat The Welfare State spunand "never again", "niciodată oamenii nu vor mai fi umiliţi, săraci, chinuiţi". Cam la 40 de ani, poate 50 de ani după ce Beverage a spus aceste lucruri, după ce s-a înfiinţat, s-a creat acest stat social, opinia publică din Marea Britanie - cea informată şi cea mai puţin informată - a început să se întrebe care sunt, totuşi, rezultatele bune şi rele ale acestui stat, de ce s-a ajuns ca un om care n-a lucrat niciodată, să locuiască într-o casă de 10 camere, finanţată de consiliul local, doar pentru că are foarte mulţi copii, dar n-a pus niciodată mâna să muncească; tot în acea lume, în Marea Britanie, în Statele Unite, s-a scris despre apariţia unei subclase, "the underclass", ne-a spus-o Daniel Bell demult; nu exista oare nicio legătură între apariţia acestei subcalse, o ştiu sociologii mai bine decât mine, pun şi eu întrebarea, pun cazul, ca să zic aşa, ca Caragiale, dacă nu există nicio legătură între această cultură a dependenţei, care a fost generată până la urmă de excesele statului asistenţial şi apariţia acestei subclase, ştim şi noi, dar iată, abia acum începem să ne punem problema de la Grigore Cugler, din Aventurile lui Apunake, că "subvenţia naşte pretenţia şi pretenţia, intervenţia" şi aşa funcţionează politica electorală, ca de fapt aici ne blocam, nu? Televiziunea Română a prezentat acum două seri, la reportajele jurnalului, cazul unei familii, să zicem familii, deci un cuplu din judetul Brăila, care trăia absolut la marginea societăţii, care avea 3 copii, nu lucrau nicăieri, au născut un copil în luna decembrie şi copilul a murit în luna ianuarie de mizerie şi de lipsa de grijă din partea familiei, fără să apuce să fie înregistrat la primărie, deci copilul acela, practic, în acte nici nu exista. Această familie primea ajutor social de la primărie, ei erau finanţaţi, banii erau băuţi de tânărul tată; tânărul tată era un om cu două mâini, două picioare şi perfect apt de muncă, dar care nu muncea. Nu este singurul caz, ştim foarte bine. O astfel de ştire putem să o facem în mai multe feluri, dacă tot vorbim de ştiri şi de televiziune, putem să spunem o victimă a sărăciei şi a mizeriei în România, putem să spunem un om care nu vrea să munceasca şi pe care sistemul nu l-a obligat să muncească, că nu i-a fost niciodată destul de foame, încât să ştie că este obligat să se ducă şi să muncească. Sunt două prezentări. Ştiţi foarte bine cine o să se repeadă asupra primei citiri a acestui caz, care este o victimă a mizeriei şi a sărăciei, în România se moare de foame, nu-i aşa, mor copii neînregistraţi, pentru că, nu le dăm bani părinţilor să bea la cârciumă. Vorbea domnul Sanomir foarte bine de demnitate; statul asistenţial, the welfare state, că la acela mă refer, asta înţeleg eu prin statul asistenţial este statul care trebuia să redea demnitatea oamenilor. În mod paradoxal, pentru foarte mulţi oameni a distrus aceastp demnitate, pentru cp a distrus sentimentul responsabilităţii pe care fiecare trebuie să-l aibă pentru sine şi pentru familia sa. L-a distrus şi cu ajutorul politicienilor, nu numai de la noi, pentru că această cultură a cumpărării electoratului există peste tot şi aşa s-au distrus toate ideile bune, s-au creat aşteptări, oamenii aşteaptă. Am fost într-un frumos sat românesc în această vară şi la un moment dat am avut nevoie de o şapcă de soare şi mi s-a dat şapca cu însemnele unui partid, zic "nu vreau cu partidul ăsta. Păi cu ce partid vrei, ca am şepci de la toate partidele?, zice am lighean de la ăia, am o geacă de la ceilalţi, am cizme de la nu mai ştiu cine...", deci avea de la toate, avea o listă făcută şi era şi o ierarhie - ligheanul mi-a plăcut, geaca era de doi lei, să nu mai vină la mine că nu-i mai votez - şi uite aşa mai departe. S-au creat aceste aşteptări, s-a intrat într-un cerc vicios, din care nu mai poţi să intrii în campanie, hai să fim serioşi, nu mai poate niciunul dintre dumneavoastră să intre în campanie electorală fără să dea ceva; ca da un lighean, ca da o sapca, tot trebuie să dea, nu? Nu ştiu cum se va ieşi din acest cerc vicios, nu cred că suntem condamnaţi şi nici nu trebuie să ne gândim la acest lucru, dar poate ne gândim la cum facem să cucerim the hearts and minds, pentru că nu o să o facem nici cu un seminar deştept, nici cu discursuri politice, o s-o facem dacă politicienii vor avea convingerea că ceea ce fac este necesar şi nu este impus de sus - ma iertaţi, ori de domnul preşedinte, ori de domnul prim-ministru, ori de partid, ori de seful de post - deci dacă vor avea convingerea că nu este aşa şi că dacă vor fi acei politicieni foarte convinsi de ceea ce spun, dacă vor putea să spună, aşa cum Gordon Brown, de pildă, a putut să spună" sunt un politician de convingeri, sunt un politician cu convingeri", câţi pot să spună, nu ştiu, mi-aş dori să fie tot mai mulţi, dar nu este suficient nici acest lucru. Important este să se creeze un sprijin din partea elitelor academice, acest sprijin, deocamdată nu există. Vorbeam cu un personaj foarte influent şi important în materie de economie în România, care mi-a spus" marea trădare în materie de discurs economic şi de susţinere a reformelor pe care Guvernul le-a făcut, cu unele dificultăţi, într-adevar, dar le-a făcut, a venit din partea profesorilor de ştiinţe economice, care au tăcut, marea lor majoritate au tăcut; câţiva sociologi mai vorbesc, profesorii de ştiinţe economice n-au vrut să iasă la atac". Unde sunt oamenii pe care atunci când, să spunem, eu ca ziarist, ca organizator, ca producător, ca realizator de emisiuni vreau să-i chem să facă legătura între lipsa de demnitate, lipsa de responsabilitate şi crearea unei subcalse, pot să vină şi să-mi argumenteze cu convingere, vă spun din proprie experienţă că este foarte greu. N-aş vrea să spun că partida este pierdută, ci vreau să închei citându-l pe Kolakowski - că am citit şi eu, uite am şi eu nişte lecturi cât de cât - care spunea, pornind de la ideea că totuşi cei care susţin dreapta se aflp într-o minoritate şi trebuie să organizeze o contraofensivă; deocamdată victoria este a stângii, nimeni nu face legătura între preţul mare al benzinei, ei spun, dar tva-ul este prea mare, de ce e tva-ul mare, pentru că trebuie să plătim pensiile şi salariile bugetarilor, ei, uite, asta e o legatură pe care nu mai vrea nimeni să o facă, că nu-i frumos. S-a instalat o anumită corectitudine politică, care e de stânga, nu numai la noi, şi în altă parte e la fel. Dar, să revin la citatul meu cu Kolakowski, cu care aş vrea să închei, şi anume că "nicio victorie nu e definitivă, deci nici victoria unei anumite ideologii a iresponsabilităţii şi nicio înfrângere nu este ireversibilă, aceasta este ce face viata să merite să fie trăita". Vă mulţumesc

Anexa 2. Pct 1

Punct de vedere Rodica Culcer- director DEIS

Ca urmare a solicitarii Dumneavoastra legate de sesizarea ActiveWatch, vă comunic următorul punct de vedere:

1. ActiveWatch a plecat de la o afirmaţie falsă, şi anume că am fi transmis integral lucrările conferinţei. Nu a fost transmis decât exclusiv discursul preşedintelui Traian Băsescu. Cum premiza este falsă, restul demonstraţiei este viciat şi ar trebui respins de plano.

2. În virtutea libertăţii de exprimare garantate de Constitutia Romaniei art. 30 - "(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile" - şi a dreptului la opinie garantat de art.29 din Costitutie - "(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale. (2) Libertatea conştinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranta şi de respect reciproc." - nimic nu mă împiedică să particip la evenimentul organizat de Institutul de Studii Populare şi de Konrad Adenauer Stiftung şi să mă exprim, în conformitate cu legile ţării. Ceea ce am şi făcut, de vreme ce nu am încălcat art. 30 din Constitutie, care prevede următoarele: "(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţa publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri."
Din transcrierea intervenţiei mele pe care o ataşez se poate vedea că nu am încălcat nici una din aceste prevederi.
Tot de acolo se poate vedea că m-am exprimat în calitate de jurnalist, ceea ce Statutul Ziaristului din SRTV permite, potrivit articolului 30: "Ziaristul din televiziunea publica are dreptul de a-si exprima opiniile cu privire la viata sociala si politica, printr-un discurs publicistic nepartizan, in limitele generale ale comentariului onest. El are libertatea de a prezenta opinii nepopulare, dar in mod argumentat si in spiritul legii."

Pe cale de consecinta, daca ziaristul de televiziune îşi poate exprima opiniile în cadrul unui discurs publicistic, acest drept nu-i poate fi luat când este vorba de un raspuns nepublicistic, asa cum a fost cel pe care-l incrimineaza ActiveWatch.
Conchid de altfel ca ActiveWatch pleaca de la premiza falsa şi nedemocratică potrivit careia eu, în calitate de Director al DEIS, ar trebui să sufăr o restrangere a drepturilor mele constitutionale. Imi exprim speranta ca nici Dumneavoastra, nici ceilalti colegi din Comisia de Etica si Arbitraj, nu veţi confirma aceasta atitudine, care nu poate rezista in nici o instanţă europeana.

3. Nu există nici o lege şi nici un regulament al TVR care să interzică Directorului de Ştiri să participe la evenimente publice, indiferent care este caracterul lor. Statutul ziaristului din SRTV nu limiteaza nici el participarea la evenimente publice. Ar fi de altfel absurd s-o faca - adica sa ingradeasca libertatea de actiune, exprimare si informare a ziaristului! Nu voi insulta asadar membri Comisie de Etica si Arbitraj explicand de ce este important pentru un ziarist, fie el şi director de ştiri, să participe la un eveniment public la care participă nu numai primii doi decidenti în stat, ci şi alte personalităţi publice care pot oferi informaţii şi explicaţii utile off the record. TVR nu este un ghetou - avem dreptul să ieşim din curtea lui, cel putin din când în când!

4. Evenimentul organizat de ISP şi de Konrad Adenauer Stiftung nu era un eveniment de partid, iar în sală se aflau şi reprezentanţi ai PSD (Vasile Dancu, care a şi luat cuvantul), diplomati straini, personalitati universitare si numerosi ziaristi. De altfel, si PDG a participat vineri la o masa rotunda la care au fost prezenti politicieni, chiar daca a fost organizata de sindicate.

5. Interpretarile ActiveWatch cu privire la interventia mea sunt subiective si nemotivate, bazate pe criterii formulate ad-hoc, care nu se regasesc in legislatie, in Statutul ziaristului din SRTV sau in regulamentele institutiei.

6. In sfarsit: Comisia de Etică judecă fapte de presă în raport cu Statutul ziaristului din TVR, nu urmăreşte informativ oameni din presă - atitudine ce rezultă din sesizarea ActiveWatch. Dacă ar accepta logica sesizării ActiveWatch, Comisia de Etică şi Arbitraj din SRTv ar acţiona împotriva mandatului său şi menirii sale, care este, în esenţă, de apărare a libertăţii ziaristilor.

în final, îmi îngădui o observaţie: nu poate fi întâmplător ca sesizarea ActiveWatch coincide în spirit şi formulare cu unele postari de pe VoxPublica, platforma găzduită de Realitatea-Caţavencu, trust ce a desfăşurat campanii ostile faţă de TVR în ultima vreme - adică de când ştirile TVR au început să conteze. În mod aproape comic, ceea ce spune de fapt ActiveWatch este că: a. nu am dreptul să merg la evenimente publice la care participă preşedintele şi premierul, b. nu am dreptul să vorbesc la evenimente la care participă preşedintele şi premierul, c. nu am dreptul să am decât un anumit tip de opinii. În calitate de jurnalişti cu experienţă, veţi fi de acord cu mine că toate trei presupoziţiile sunt absurde şi o anulare a calităţii de jurnalist.

În privinţa conţinutului intervenţiei mele, cred că nu este cazul să justific nimic, de vreme ce nu am încălcat nici legislaţia, nici Statutul Ziaristului din SRTV, singurele documente după care pot fi judecată. Anexez totuşi o replica pe care am dat-o solicitarii Hotnews, şi care a fost publicată ca atare.

Îmi exprim speranţa că atât Dumneavoastra cât şi ceilalţi colegi din Comisia de Etică veţi judeca acest caz cu discernământ şi din perspectiva regulamentelor şi legislaţiei în vigoare, nu pe baza unor interpretări subiective şi lipsite de fundament.

2. Pentru a putea formula un punct de vedere CEA a cerut precizări în legătură cu situaţia semnalată la Timişoara de la redactorul şef Florin Mihoc şi de la coordonatorul studioului, Dietlinde Dinetz.

3. Comisia de Etică şi Arbitraj consideră că libertatea de exprimare a jurnaliştilor din TVR este garantată de Constituţia României art. 30 - "(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile".

Principiile pe care trebuie să le urmărească orice salariat al SRTv care se exprimă în mediul on-line trebuie să fie în acord cu valorile şi politica SRTv: respectarea adevărului faptelor relatate, un comportament care să nu fie defăimător, de umilire, ofensator prin care se încalcă demnitatea personală a altor salariaţi (art.66-Regulament intern) şi obligaţia ca exprimarea publică, indiferent de mijloace, a unor opinii critice la adresa serviciului public de televiziune să fie în cadrul stabilit de prezentul Regulament.
 

Drepturile şi libertatea de exprimare ale jurnalistilor SRTV sunt garantate şi de Statutul Ziaristului din Televiziunea Publică, aşa cum reiese din articolele de mai jos.

Art.25 - Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a respecta strategia editorială a Societăţii şi a departamentului din care face parte, armonizându-şi în mod coerent activitatea publicistică cu aceste politici. Ziaristul din televiziunea publică va respecta disciplina redacţională şi controlul ierarhic redacţional, ca şi principiile de solidaritate ale muncii în echipă. El îşi va trata cu egal respect atât superiorii cât şi subordonaţii.
Art.26 - Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a respecta si de a proteja imaginea Societăţii, atât prin activităţile sale profesionale, cât şi prin prestaţiile sale din afara acesteia. El nu va aduce critici şi nu va comenta public deciziile superiorilor săi înainte de a fi uzat de toate drepturile de care beneficiază, înlăuntrul Societăţii, prin acest Statut şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Societăţii. Ziaristul din televiziunea publică va refuza orice oferte de a presta munci cu caracter publicitar, care sunt incompatibile cu regulamentele interne.

Pentru cei care nu respectă aceste norme menţionăm că Regulamentul de organizare şi funcţionare al SRTv(cap.V.7/pct.9 si 10) şi Regulamentul intern din TVR au deja prevederi şi sancţiuni privind exprimarea personalului de specialitate din SRTv în medii electronice sau de socializare. Aplicarea acestor sancţiuni este de competenţa conducerii instituţiei şi nu a Comisiei de Etica şi Arbitraj.