CONCLUZIILE COMISIEI DE ETICĂ ŞI ARBITRAJ ÎN CAZUL INVESTIGAŢIEI RISE PROJECT

Comisia: Horia Gruşcă (preşedinte),Dan Banu, Răzvan Bucuroiu, Laura Fronoiu, Sándor Kacsó, Marian Voicu, Radu Tudor (membri);

Absenţi: Radu Tudor (şedinţele din 2 şi 9 iunie), Sandor Kacso (2 iunie), Marian Voicu (9 şi 16 iunie), Răzvan Bucuroiu (16 iunie);

Ordinea de zi:

Adresa din 13 mai a.c. a Preşedintelui-Director General al SRTv în care Comisiei de etică şi arbitraj i se solicită un punct de vedere faţă aspectele semnalate în 10 mai pe site-ul Rise Project privind conţinutul rubricii „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn” a emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi” şi realizatorul acesteia, jurnalistul Răzvan Petrişor.

În esenţă, jurnalistul Andrei Ciurcanu de la Rise Project reclamă „promovarea mascată” în emisiune a intereselor unor companii din industria lemnului „sancţionate sau anchetate penal pentru comerţ cu lemn furat din păduri” în baza unui pretins parteneriat între postul public şi Asociaţia Prolemn, precum şi un „posibil conflict de interese” în care s-ar fi aflat jurnalistul TVR, în condiţiile în care firma soţiei, care oferă „servicii de reprezentare media”, ar fi încasat în 2021 de la asociaţia industriei de prelucrare a lemnului echivalentul a 13.000 de euro.

Invitaţi:

- Răzvan Petrişor, realizatorul emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi” (inclusiv al rubricii „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn”) nu a dat curs invitaţiei de a participa la şedinţa din 2 iunie, justificându-şi ulterior absenţa prin programul încărcat şi timpul insuficient pentru pregătirea întâlnirii; deşi şi-a confirmat verbal participarea cu o zi înainte, nu s-a prezentat nici la şedinţa din 9 iunie l-a care a fost invitat, invocând într-un document timpul prea scurt pe care-l are la dispoziţie pentru a-şi găsi „un reprezentant/consilier/avocat” care să-l „consilieze” în vederea audierii în comisie;

- Carla Tompea, Director Programe şi Director TVR 2 în 27 septembrie 2021, data intrării în producţie a rubricii în discuţie (şedinţa din 16 iunie);

- Diana Pascal, coordonator cu atribuţii de Producător executiv TVR 2 şi semnatar al Convenţiei de producţie a emisunii menţionate (şedinţa din 16 iunie);

- Alexandra Tiniche, producătorul delegat al TVR 2 care a vizionat şi avizat spre difuzare ediţiile emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi”, inclusiv rubrica în discuţie.

1. Punctele de vedere ale persoanelor implicate:

Răzvan Petrişor

În condiţiile în care dl Răzvan Petrişor – care şi-a declarat verbal disponibilitatea pentru un dialog cu membrii Comisiei de etică şi arbitraj - s-a eschivat de la întâlnirile propuse de comisie, în analiza cazului s-a ţinut cont de punctul său de vedere consemnat în 31 ianuarie a.c. în răspunsul TVR la întrebările adresate de Rise Project, de consideraţiile sale exprimate în motivarea refuzului de a participa la şedinţa comisiei din 9 iunie, de răspunsurile pe care i le-a oferit jurnalistului Andrei Ciurcanu, aşa cum apar acestea citate în investigaţia publicată în 10 mai de Rise Project, precum şi de raportul de activitate în 2021 asumat de realizatorul emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi”.

Din documentele menţionate şi fără posibilitatea de a-i adresa jurnalistului întrebări suplimentare, membrii comisiei au reţinut următoarele opinii şi explicaţii ale jurnalistului TVR, relevante în raport cu aspectele imputate în investigaţia Rise Project:

• Spune că prin introducerea în emisiunea „Descălecaţi în Carpaţi” a rubricii „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn” a reluat tema educaţiei silvice abordată în primele trei sezoane ale emisiunii, noutatea fiind „educarea publicului privind prelucrarea durabilă a resursei regenerabile lemnul”;

• Susţine că intenţia rubricii a fost „de a asigura un echilibru în actuala dezbatere pădure-lemn” şi de a explica publicului că, pe lângă „promovarea creşterii suprafeţelor împădurite”, „pădurea are o a doua funcţie, cerută de societate, anume asigurarea masei lemnoase pentru industriaşii care lucrează cu materie primă recoltată legal”;

• Admite că „au existat şi încă mai există tăieri ilegale”, dar consideră că „nu toţi cei care lucrează în industria lemnului sunt mafioţi”, aşa cum pretinde că ar indica percepţia publică; în context, invocă o declaraţie înregistrată a ministrului Mediului Tánczos Barna, potrivit căruia „din cauza a 5-10 la sută dintre cei care nu respectă legea îi blamăm pe restul”;

• Spune că pentru a face „mai eficientă” filmarea şi documentarea rubricii a contactat organizatorii dezbaterilor tematice intitulate Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi , prilej cu care ar fi convenit verbal cu Prolemn – ONG-ul organizator – ca asociaţia să-l ajute, pe lângă informaţii şi imagini, cu „identificarea unor silvicultori de la stat şi de la ocoalele private, cu industriaşi şi mobilişti care folosesc doar lemn recoltat legal şi care respectă toată legislaţia naţională şi internaţională în domeniu, nevând niciodată vreun conflict cu legea în acest sens”;

• Întrebat de jurnalistul Rise Project despre promovarea în primele episoade a unor companii sancţionate pentru „lemn ilegal”, a replicat că el „nu verifică toate instanţele de judecată pentru a afla aceste detalii”;

• Afirmă că a realizat filmările aferente rubricii în concediul său de odihnă din vara lui 2021 „fără buget de producţie din partea TVR”, deplasându-se cu maşina personală şi folosind propria aparatură;

• Apreciază că prezenţa preşedintelui Prolemn Cătălin Tobescu în majoritatea episoadelor era „absolut necesară (…) fiind specialist în domeniu”;

• Spune că fost „rugat” de către cei de la Prolemn să le dea cópii ale interviurilor filmate şi că a acceptat cu condiţia ca acestea să nu fie „folosite pe alte canale de media TV”;

• Precizează că Prolemn nu a intervenit în nici un fel în „conceptul editorial al rubricii”, acesta fiind „un demers jurnalistic personal”;

• Consideră că reportajele rubricii în discuţie „nu conţin reclamă comercială”;

• Respinge ideea unui posibil conflict de interese generat de serviciile prestate de firma de reprezentare media a soţiei sale pentru Prolemn (remunerate de asociaţie cu peste 65.000 de lei în 2021), argumentând că nu a găsit nicio definiţie „aplicabilă” situaţiei sale în Statutul ziaristului din SRTv; anterior, chestionat telefonic pe acelaşi subiect de către jurnalistul Rise Project, neagă că s-ar afla într-un conflict de interese, întrucât „nu există nimic, nu se prejudiciază nimic (…) una e jurnalismul şi ce ţine de jurnalism, şi una partea cealaltă”;

• În răspunsul la invitaţia Comisiei de etică şi arbitraj de a-şi prezenta în şedinţa din 9 iunie punctul de vedere faţă de faptele imputate, afirmă: „punctul meu de vedere este reprezentat chiar de producţiile mele jurnalistice în care mă regăsesc şi care au fost apreciate de colegi şi de public în ultimii şapte ani”.

Alexandra Tiniche

• Spune că, potrivit atribuţiilor sale de producător delegat al TVR 2, a vizionat înaintea difuzării toate episoadele noului sezon al emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi”, inclusiv rubrica „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn”, fără să sesizeze vreo abatere de la normele CNA „din punct de vedere al conţinutului”;

• Consideră că nu se poate vorbi de reclamă mascată atâta timp cât înscrisurile de identificare a reprezentanţilor fabricilor de industrializare a lemnului intervievaţi conţin doar numele şi locaţia firmelor, fără să fie menţionate denumirile companiilor respective;

• Susţine că, intrigată de numărul mare de intervenţii ale preşedintelui Prolemn în primele două episoade, a verificat statutul asociaţiei pe internet şi a constatat că este vorba de o organizaţie neguvernamentală non-profit;

• În opinia sa, rubrica în discuţie nu a promovat interese comerciale, ci „lucruri pozitive”, cum sunt „reîmpăduririle, tăierile controlate legale şi producţia de mobilă”;

• Afirmă că nu a ştiut de sancţiunile legale ale unora dintre firmele reprezentate în emisiune până la publicarea investigaţiei Rise Project; în context, subliniază că producătorul delegat nu are practic posibilitatea de a verifica la vizionare toate informaţiile dintr-un material, aşa cum o poate face o anchetă jurnalistică;

• Consideră că în ancheta Rise Project „se face confuzie” între videoclipurile încărcate de Prolemn pe canalul propriu YouTube sub genericul „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn” şi rubrica omonimă difuzată pe TVR 2, în sensul că unele firme şi reprezentanţi ai acestora nu se regăsesc în producţia TVR, aşa cum indică autorul anchetei;

• Spune că, în mai multe rânduri, a avut o colaborare dificilă cu jurnalistul Răzvan Petrişor în ceea ce priveşte celălalt segment al emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi”, din cauza atitudinii refractare a acestuia la observaţii şi recomandări de natură etico-profesională; în context, menţionează că Răzvan Petrişor este singurul jurnalist căruia i-a solicitat înregistrările emisiunilor pentru a se asigura că a făcut corecţiile solicitate;

• În completare la cele de mai sus, dă ca exemplu comentariile batjocoritoare la adresa politicii de programe a TVR scrise de Răzvan Petrişor în spaţii cu altă destinaţie de pe fişele electronice de emisie, ulterior aprobării difuzării emisiunilor de către producătorul delegat, precum şi comentariile jignitoare postate şi/sau tolerate pe pagina de Facebook a emisiunii administrată de jurnalist.

Diana Pascal

• Împărtăşeşte punctele de vedere şi confirmă informaţiile prezentate de producătorul delegat Alexandra Tiniche;

• Consideră că la momentul semnării convenţiei de producţie pentru ultimul sezon al emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi” Răzvan Petrişor „a ascuns cu bună-ştiinţă” contractul firmei soţiei sale cu asociaţia Prolemn, gest pe care îl apreciază ca lipsit de etică;

• Afirmă că, după apariţia investigaţiei Rise Project, jurnalistul a recunoscut existenţa contractului soţiei într-o discuţie cu conducerea TVR, dar a negat că acesta l-ar pune într-un posibil conflict de interese;

• Spune că dacă ar fi ştiut de relaţia contractuală dintre Prolemn şi soţia angajatului TVR nu ar fi acceptat introducerea în emisiune a rubricii despre lemn, indiferent de statutul de „organizaţie neguvernamentală” al asociaţiei;

• Face o paralelă între rubrica emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi” realizată de Răzvan Petrişor cu sprijinul asociaţiei Prolemn şi insistenţa jurnalistului de a impune anul trecut conducerii TVR 2 o altă rubrică realizată printr-o colaborare contestabilă legal cu o companie producătoare de energie electrică, propunere respinsă în cele din urmă de Comitetul director.

Carla Tompea

• Consideră că scandalul public creat afectează nemeritat TVR 2 şi echipa de decidenţi a canalului, despre care spune că este una „foarte corectă”;

• Spune că între TVR şi asociaţia Prolemn nu a existat nicio formă de parteneriat, aşa cum de altfel i s-a comunicat oficial jurnalistului de la Rise Project ca răspuns la una din întrebările adresate televiziunii în 31 ianuarie a.c.;

• Arată că rubrica „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn” a fost introdusă în cadrul emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi” de pe TVR 2 prin convenţia de producţie din 27 sept. 2021, fiind descrisă ca rubrică de „educaţie silvică şi exploatarea şi industrializarea durabilă a lemnului”, cu precizarea că „producătorul se angajează să obţină toate drepturile patrimoniale de autor asupra formatului şi materialelor difuzate în emisiune de la deţinătorii de drepturi; formularul de cedare a drepturilor de autor va fi furnizat de Serviciul Drepturi de Autor şi se va arhiva la canalul difuzor”;

• Observă că afirmaţia lui Răzvan Petrişor că ar fi filmat în timpul concediului său de odihnă se contrazice cu raportul de activitate al jurnalistului, datat 16 feb. 2022, în care acesta susţine că în perioada aprilie-septembrie 2021 a «filmat pentru realizarea a 12 ediţii dintr-un nou sezon (5 –n.aut.) al emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi”»;

• Spune că verificarea şi corelarea informaţiilor privind activitatea şi programul de lucru al jurnalistului Răzvan Petrişor a fost făcută abia după apariţia anchetei Rise Project, în condiţiile în care acesta a trimis „în mod firesc” raportul de activitate conducerii canalului la care este angajat (TVR Internaţional), nu şi canalului difuzor (TVR 2); spune că va propune conducerii TVR adoptarea unor măsuri care să prevină situaţii similare;

• Consideră că, indiferent dacă jurnalistul a filmat pentru emisune în timpul liber sau în timpul programului de lucru, difuzarea imaginilor mai întâi în mediul online (pe canalul Youtube al Prolemn – n.n.) şi abia apoi la TVR este o încălcare a regulamentelor televiziunii publice;

• În legătură cu singurele resurse alocate de TVR realizării ultimului sezon al emisiunii „Descălecaţi în Carpaţi” (30 de ture de montaj pentru 12 episoade), subliniază că jurnalistului Răzvan Petrişor „nu i s-a cerut să facă o emisiune fără bani” şi că „el a venit la canal cu propunerea de a realiza această emisiune”;

• Asigură membrii comisiei că le va pune la dispoziţie cópii după documentele din care a citat sau pe care le-a invocat în timpul audierii (convenţie de producţie, raport de activitate, punct de vedere Răzvan Petrişor, capturi după fişe de emisie);

2. Observaţii şi constatări

După audierea punctelor de vedere sintetizate mai sus, analiza documentelor aflate la dispoziţie, vizionarea înregistrărilor rubricii „Iubesc natura şi sunt îndrăgostit de lemn” difuzată pe TVR 2, ca şi a clipurilor încărcate sub acelaşi nume pe canalul Youtube al asociaţiei Prolemn, membrii comisiei au constatat următoarele:

a) Asocierea Televiziunii Române cu campania video „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn” a asociaţiei Prolemn este nejustificată, neexistând nici măcar o discuţie în acest sens între reprezentanţii autorizaţi ai TVR şi cei ai asociaţiei. Speculaţia, întreţinută pe canalele de comunicare ale Prolemn, a fost generată de faptul că Răzvan Petrişor s-a angajat într-o colaborare personală cu asociaţia, folosindu-se de calitatea de jurnalist al televiziunii publice pentru a presta servicii profesionale în interesul unui terţ, fără a avea acordul angajatorului.

Între 30 iunie şi 5 nov. 2021, pe canalele Youtube şi Facebook ale Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn au fost încărcate 86 de episoade din seria intitulaţă „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn”. Primul episod - în fapt un monolog al lui Cătălin Tobescu din partea FORDAQ Comunitatea forestierilor, identificat în episoadele TVR ca preşedinte al Prolemn, începe cu menţionarea implicării active a jurnalistului TVR în proiect: „Am descălecat în Carpaţi (trimitere explicită la emisiunea omonimă a TVR – n.n.) împreună cu Răzvan Petrişor şi am ajuns la poarta Maramureşului.”

Textul care însoţeşte episodul postat pe site merge mai departe şi evocă un parteneriat cu TVR, deşi acesta nu a existat: „Am anunţat la finele lui aprilie un proiect media alături de Televiziunea Română (s.n.). Ei bine, a venit în sfârşit momentul să spunem: Motor! Acţiune!” (vezi Anexa 1)

.Anterior, în 28 iunie 2021, seria „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn” este descrisă pe site-ul asociaţiei Prolemn (https://pro-lemn.ro/) drept „o colaborare media cu jurnalistul Răzvan Petrişor (TVR) în care documentăm sectorul pădurilor şi lemnului din România” (vezi Anexa 2).

În 2 septembrie 2021, Prolemn publica pe acelaşi site un bilanţ provizoriu al campaniei:„jurnalul de bord al proiectului de promovare a poveştilor frumoase ale sectorului pădure-lemn, realizat împreună cu jurnalistul Răzvan Petrişor de la televiziunea publică a depăşit la finalul lunii august pragul simbolic de 50 de episoade”, însumând „40 h 35’ de film”. (vezi Anexa 3)

Mesajul este completat de anunţul asociaţiei că va continua proiectul şi va pregăti în paralel un format de televiziune: “Seria video continuă în următoarele trei luni cu noi episoade, iar din această toamnă vom demara emisiunile TV realizate cu sprijinul lui Răzvan Petrişor. Reîncepem în curând filmările acestui tur de forţă” (vezi Anexa 4).

De reţinut că promisiunea Prolemn privind lansarea unor emisiuni de televiziune “cu sprijinul” jurnalistului TVR survine cu aproape o lună înaintea intrării în producţie a emisunii TVR 2 şi fără ca Răzvan Petrişor să-i informeze pe responsabilii canalului despre colaborarea sa cu asociaţia.

Pe de altă parte, aşa cum arată documentul denumit “Plan media extins” dezvăluit de Rise Project, intenţia Prolemn de a colabora cu TVR la realizarea unei rubrici dedicate exploatării lemnului în emisiunea lui Răzvan Petrişor datează de la mijlocul lui februarie 2021 (vezi anexele 5 şi 6).

Documentul indicat estima costurile de producţie suportate de Prolemn la 4.000 de euro + TVA, cu precizarea că difuzarea va fi “suportată de firma co-producătoare (?), alături de TVR, a emisiunii” (vezi anexa 7).

b) Imaginile pe care Răzvan Petrişor pretinde că le-ar fi filmat exclusiv în concediul de odihnă pentru emisiunea sa de la TVR au fost anterior cedate şi publicate online pe canalele video ale asociaţiei Prolemn.

Din coroborarea informaţiilor de la punctul a) cu perioada concediilor de odihnă ale lui Răzvan Petrişor (20 mai – 2 iulie şi 26 iulie – 20 aug. 2021), rezultă că aproximativ 30 de episoade din seria publicată de asociaţia Prolemn au fost filmate de Răzvan Petrişor după 1 septembrie 2021, când jurnalistul îşi încetase concediul şi îşi reluase, teoretic, activitatea în TVR.

În acelaşi timp, episoadele rubricii „Iubesc pădurea...” inserate în emisiunea „Descălecaţi în Carpaţi” (difuzată începând cu 6 nov. 2021 pe TVR 2) reiau fragmente din clipurile publicate cu luni înainte pe canalul Youtube al asociaţiei Prolemn, la care jurnalistul a adăugat la montaj propriile intervenţii video şi comentarii personale. De pildă, prima ediţie, difuzată în 6 nov. 2021 pe TVR 2, conţine interviuri şi imagini din episoadele 2 (disponibil pe canalul Youtube administrat de Prolemn din 30 iun. 2021), 5 şi 8 (din 1 iul. 2021), 15 şi 17 (din 6 iul. 2021). Similar, şi celelalte episoade difuzate pe TVR 2 conţin declaraţii ale unor actori din industria lemnului publicate anterior pe canalele Prolemn.

În ceea ce priveşte imaginile promise de Prolemn ca parte a „înţelegerii verbale” invocate de Răzvan Petrişor, singurele secvenţe din episoadele difuzate de TVR identificate ca provenind din altă sursă decât filmările jurnalistului au fost inserate în ediţia din 16 aprilie, înfăţişează animale sălbatice în pădure şi au fost furnizate de Regia de stat Romsilva, sursă indicată pe ecran.

Pe de altă parte, comisia a constatat că nu există arhivat la canalul difuzor niciun exemplar din formularul de cedare a drepturilor, aşa cum stipulează convenţia de producţie a emisiunii;

c) Conţinutul unilateral şi partizan al mesajelor emise de persoanele intervievate – majoritatea reprezentanţi ai unor companii de prelucrare a lemnului - fac din clipurile filmate de Răzvan Petrişor şi publicate pe canalele Prolemn veritabile materiale de promovare a intereselor societăţilor comerciale reprezentate în asociaţie, percepţie valabilă şi pentru unele dintre episoadele rubricii realizate de jurnalist pentru TVR. De altfel, reportajele par să se conformeze cerinţelor campaniei Prolemn, aşa cum sunt acestea expuse în „Planul media extins” deja menţionat şi care porneşte de la premisa că „percepţia publică (privind exploatarea lemnului, n.n) este deja prea alterată pentru a se insista din start şi numai pe reacţii, replici, respectiv pe mesaje şi conţinut legate de problematici la zi, locale, punctuale.(...) campania trebuie să fie una proactivă, ea să impună tema, nu una de retur, defensivă, justificativă” (vezi anexa 8). Însăşi prezenţa preşedintelui Prolemn Cătălin Tobescu – creatorul documentului citat mai sus, potrivit metadatelor fişierului cercetate de Rise Project – în postura de ghid şi moderator în mai multe episoade ale rubricii probează aderarea editorială la o acţiune sistematică de promovare, în contradicţie cu echilibrul cerut de normele jurnalistice. Din acest punct de vedere, chiar dacă jurnalistul Răzvan Petrişor nu apare în clipurile publicate de Prolemn, spre deosebire de cele difuzate la TVR, implicarea sa editorială este evidentă prin întrebările şi comentariile sale în sprijinul cauzei Prolemn. O altă diferenţă semnificativă între clipurile publicate online şi emisiunile televizate este că, în primele, persoanele intervievate sunt introduse inclusiv cu denumirile firmelor pe care le reprezintă, în timp ce la TVR sunt identificate doar cu nume, obiectul de activitate al unităţilor (fabrici de mobilă, de prelucrare a lemnului, etc) şi localizarea acestora. Măsura anonimizării companiilor pentru a se evita suspiciunile de publicitate mascată în emisiunile TVR s-a dovedit insuficientă. Aşa cum rezultă şi din investigaţia Rise Project, menţionarea activităţii specifice şi a adreselor firmelor (de regulă mici localităţi monoidustriale) sau logo-urile de pe echipamentul de lucru al celor intervievaţi permit identificarea facilă a societăţilor comerciale promovate în material.

d) Evitarea în reportaje a oricărei opinii critice privind activitatea recentă de recoltare şi exploatare a lemnului confirmă agenda de promovare a asociaţiei Prolemn şi ridică semne de întrebare în privinţa obiectivităţii jurnalistului Răzvan Petrişor şi a criteriilor sale de selecţie a interlocutorilor.

Răzvan Petrişor, episodul din 15 ian. 2022, min. 00:26:

„Emisiunea aceasta să ştiţi că n-o fac cum mă taie pe mine capul. Da? Am de partea mea cei mai buni specialişti în silvicultură şi în industria lemnului. Credeţi-i mai degrabă pe ei. Eu sunt doar un intermediar între adevăr şi publicul televiziunii publice, care trebuie să fie cel mai informat dintre toate.”

e) Singurele intervenţii critice ale jurnalistului Răzvan Petrişor în episoadele rubricii „Iubesc pădurea...” difuzată de TVR vizează activiştii de mediu şi presa, cărora le impută, fără probe, că prin prezentarea deformată a situaţiei exploatării lemnului în România, au determinat creşterea birocraţiei în domeniu, înăsprirea reglementărilor interne şi au generat presiuni nejustificate de la nivelul Uniunii Uniunii Europene. Paradoxal, în timp ce acuză organizaţiile ecologiste că, prin generalizarea unor cazuri singulare, ar fi afectat imaginea întregii industrii, procedează în mod similar, încercând să-i discrediteze nediferenţiat pe toţi cei care au semnalat public ilegalităţi.

În lipsa unor argumente concrete şi evitând să prezinte cazuri punctuale ale pretinsei dezinformări, Răzvan Petrişor preferă să ia în derâdere mişcarea ecologistă, persiflând activiştii de mediu în absenţa oricărui reprezentant al acesteia.

Viorel Doce, administrator firmă de prelucrare a lemnului, Telciu, Bistriţa Năsăud (episodul din 6 nov. 2021, min. 04:52):

„Vezi zilnic la televizor cum se denigrează branşa – zilnic! – de nişte oameni care nu au nicio legătură cu branşa. Zilnic suntem asociaţi cu mafiile...”

Răzvan Petrişor:

«Păi (...) şi eu acuma când filmez, vă daţi seama, deşi ştiu care-i realitatea pe teren, da?... De asta-i şi emisiunea asta de educare, ca să mai terminăm cu „defrişteriile” (!) astea!»

Răzvan Petrişor, comentând lângă un arbore descris ca fiind doborât de vânt (episodul din 27 nov. 2021, min. 01:01):

«Dacă aş fi acum un activist de mediu mult prea zelos aş zice: „Mă, am ajuns exact după ce cineva a tăiat ilegal, a doborât ilegal acest copac. Mă, unde se ascund mafioţii ăştia?”»

Răzvan Petrişor (episodul din 27 nov. 2021, min. 09:50):

„Unii pun doar gaz peste foc atunci când agită spiritele europene să sancţioneze România cum că ar exploata ilegal propria resursă regenerabilă – pădure, lemn – în timp ce statisticile celor mai intransigente organisme de control arată exact contrariul (?!)”

Răzvan Petrişor (episodul din 22 ian. 2021, min. 02:47):

„După povestea regenerării pădurii Chevereş (jud. Timiş – n.n.), ştiţi care ar trebui să fie reacţia sau prestaţia publică a celor care continuă să spună ca o moară stricată că starea pădurilor din România este proastă sau din ce în ce mai rea?”

Răzvan Petrişor, ironizându-i pe activiştii de mediu care – insinuează jurnalistul - s-ar opune îndepărtării mărăcinilor din păduri (episodul din 2 aprilie, min. 01:41):

„Intră dacă poţi şi tu, ecologistule, în ghemul ăsta de sârmă ghimpată verde! Pune-ţi cortul, întinde-ţi pledul şi cheamă SMURD-ul să te descarcereze din arboretul invaziv plin de spini.(...) Printre spini, ca să verifice dacă arbore cu arbore a fost recoltat legal, sunt obligaţi să intre şi cei care dau plusvaloare lemnului. Ei doar prelucrează, nu recoltează resursa regenerabilă şi fac produse pentru export. În loc să facă design sau marketing, fac supracontrol pentru draconica legislaţie naţională, cea mai stufoasă din Europa. Aşa le cer clienţii din afara ţării de când cu defri-isteriile unor activişti de mediu cum că în România la un copac tăiat legal s-ar mai hăcui şi unul ilegal.”

(acelaşi episod, min. 04:11): „Presiunea uriaşă asupra industriaşilor legali vine de la minciunelele aruncate zi de zi în media, care ar fi bine să fie sancţionate cel puţin de public, înainte ca plopul să facă pere!”

(min. 06:16): «În timp ce unii fac umbră pământului doar strigând „hoţii la lemne!” la vederea unui camion, fără să ştie dacă are sau nu acte legale, industriaşul umbreşte pământul cu corolele zecilor de mii de arbori de el însuşi plantaţi.”»

f) Câteva dintre episoadele rubricii „Iubesc pădurea...”, fie din seria clipurilor postate pe paginile oficiale ale Prolemn sau din rubrica cu acelaşi nume difuzată de TVR 2, prezintă în mod elogios activitatea unor firme sancţionate recent inclusiv pentru tranzacţionarea de lemn recoltat ilegal, ceea ce contrazice exigenţele enunţate de realizator în convenţia de producţie. Argumentul necunoaşterii antecedentelor contravenţionale invocat de Răzvan Petrişor – deşi acestea sunt disponibile online - pune la îndoială calitatea documentării jurnalistului, dacă nu chiar buna sa credinţă profesională în abordarea unei teme controversate.

Aşa cum arată şi investigaţia Rise Project, intenţia declarată a jurnalistului Răzvan Petrişor de a prezenta „industriaşi şi mobilişti care folosesc doar lemn recoltat legal” (cf. Punct de vedere Răzvan Petrişor, 31 ian. a.c.- n.n.) este nerespectată în chiar primul episod al rubricii, difuzat în 6 nov. 2021. Deşi este prezentat de jurnalist ca fiind „fără tăgadă, exemplu de bune practici în gospodărirea pădurii”, Ocolul privat Romuli (jud.Bistriţa-Năsăud) a fost sancţionat în martie 2021 de către Direcţia de Ordine Publică, Serviciul Protecţiei Fondului Forestier şi Piscicol din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei pentru deţinerea de „material lemnos de lucru fără provenienţă legală”. În martie a.c. (deci înainte de realizarea şi difuzarea episodului incriminat) instanţa a respins, printr-o decizie nedefinitivă, contestaţia ocolului silvic, menţinând atât amenda cât şi confiscarea materialului lemnos decisă de autoritatea de control (https://gazetadebistrita.ro/razboi-in-instanta-dupa-ce-ocolul-silvic-romuli-a-fost-prins-cu-mata-n-sac-si-cu-lemnul-ilegal-in-depozit-si-amendat-cu-15-000-de-lei/) .

În acelaşi episod sunt evidenţiate ca exemple pozitive alte două companii din judeţul Bistriţa-Năsăud, omiţându-se că acestea au fost sancţionate în mod repetat pentru practici ilegale. Astfel, fabrica de cherestea identificată în reportajul TVR drept „firmă de prelucrare a lemnului, Ilva Mică (BN)”, face parte din compania Frasinul SRL, amendată la începutul anului trecut de Consiliul Concurenţei cu echivalentul a 620.000 de euro pentru practici neconcurenţiale (https://realitateadebistrita.net/trei-companii-de-exploatarea-lemnului-din-bistritanasaud-amendate-de-consiliul-concurentei/). De un spaţiu sustanţial, inclusiv în rubricile TVR (episoadele 1 şi 5), se bucură şi dl Emil Iugan, prezentat drept „administrator firmă de prelucrare a lemnului din Lunca Ilvei (BN)”. În fapt, este vorba de compania Silvania Internaţional Prod SRL, amendată şi ea a anul trecut de Consiliul Concurenţei cu aproape 100.000 de euro. Aşa cum arată investigaţia Rise Project, compania Silvania, trecută între timp de dl Iugan pe numele fiicei sale, este unul dintre membrii fondatori ai asociaţiei Prolemn.

În episodul din 15 ianuarie a.c. al rubricii difuzate de TVR este prezentată ca model sub genericul „industria lemnului recoltat legal” fabrica Baco Panels S.R.L din Comăneşti (jud. Bacău), unitate a fostei companii austriece Holzindustrie Schweighofer - redenumită în 2019 HS Timber Production -, amendată anul trecut pentru practici anticoncurenţiale cu echivalentul a 10 milioane de euro şi cu un lung şi documentat istoric de tranzacţii cu lemn tăiat ilegal.

g) În cadrul rubricii „Iubesc pădurea...” difuzată de TVR 2 sunt prezentate repetat câteva date statistice care sugerează evoluţia pozitivă a pădurilor din România, fără ca acestea să fie însoţite, pentru credibilitate, de menţionarea autorităţii care a emis şi girat informaţia. În acelaşi timp, în loc să combată cu argumente statisticile publice neconvenabile din domeniu, jurnalistul preferă să le ignore.

Unul dintre mesajele scrise reluate insistent în majoritatea episoadelor TVR - „SUPRAFAŢA ÎMPĂDURITĂ A ROMÂNIEI CREŞTE”, cu completarea „500.000 de hectare în plus, astăzi, faţă de 1945” - nu are indicată nicio sursă verificabilă, nici măcar în comentariile din off, în care jurnalistul alege formulări echivoce de genul „datele oficiale şi nu cele vocale arată că în România pădurea creşte de la an la an...” (ediţia din 6 nov. 2021, min. 08:38) sau „că suprafaţa împădurită a României creşte de la an la an, e un adevăr statistic, măsurabil, verificabil” (ediţia din 15 ian., min. 15:17

Dincolo de raportarea statistică la anul 1945, irelevantă în contextul dinamicii ultimilor ani, mesajul optimist dar neatribuit unei autorităţi creează confuzie din perspectiva dezbaterii defrişări / împăduriri şi intră în contradicţie cu datele statistice publicate şi asumate de diverse organizaţii interne şi internaţionale. De pildă, potrivit estimărilor Oficiului European de Statistică (Eurostat) , pădurile din România ar fi scăzut de la 7,048 milioane de ha în 2016 la 6,929 milioane de ha în 2020, în condiţiile în care, cu 29% suprafaţă împădurită, ţara noastră se află sub media europeană de 38%. (https://www.agerpres.ro/economic-extern/2021/03/22/eurostat-38-din-suprafata-ue-era-acoperita-cu-paduri-in-2020--682297?fb_comment_id=3968811283232589_3968863453227372 )

În alte episoade, lipsa precizării surselor pentru datele statistice favorabile invocate face ca informaţiile prezentate de jurnalist să fie contradictorii şi să genereze confuzie.

Răzvan Petrişor, ediţia din 6 nov. 2021, min.02:52:

„Cu un aşa management forestier, pe care îl găseşti replicat la nivelul întregii ţări (!), nu e de mirare că suprafaţa împădurită a României creşte de la an la an, acumulându-se anual un stoc de 40 mc/ha” (simultan, pe ecran, mesajul pozitiv este întărit de prezentarea unei alte cifre statistice, şi mai favorabile: „În pădure rămâne un stoc de lemn de 55 mc/ha (!), dublu faţă de media europeană”);

Răzvan Petrişor, ediţia din 2 aprilie, min.02:36:

„(...) în ciuda celor mai severe statistici naţionale şi internaţionale care arată fără echivoc că noi recoltăm cel mult 65% din creşterea anuală a pădurii, a surplusului care se adună an de an, faţă de 85% media europeană.”

Lipsite de indicarea sursei sunt nu doar evaluările statistice favorabile celor care exploatează lemnul, ci şi cele negative, atribuite în emisiune ecologiştilor care acuză încălcări ale legii.

Răzvan Petrişor, ediţia din 2 aprilie, min 02:26

„(...) de când cu defri-isteriile unor activişti de mediu cum că în România la un copac tăiat legal s-ar mai hăcui şi unul ilegal.”

h) Deşi recunoaşte că a existat o relaţie contractuală între firma de reprezentare media a soţiei sale şi asociaţia Prolemn la momentul derulării „înţelegerii” sale cu asociaţia, Răzvan Petrişor minimalizează situaţia şi spune că acest aspect nu i-a influenţat deciziile editoriale; în plus, invocă absenţa din Statutul ziaristului a noţiunii de „conflict de interese”, ceea ce ar face ca o astfel de situaţie să nu-i poată fi imputată.

3. Concluzii

Pe baza observaţiilor şi constatărilor de mai sus, membrii Comisiei de etică şi arbitraj au ajuns în unanimitate / cu majoritate de voturi la următoarele concluzii:

I. Gândită, potrivit realizatorului Răzvan Petrişor, în „ideea (...) de a asigura un echilibru în actuala dezbatere legată de pădure-lemn”, rubrica „Iubesc pădurea şi sunt îndrăgostit de lemn” difuzată pe TVR 2 conţine în mai multe ediţii acuzaţii la adresa activiştilor şi jurnaliştilor de mediu, consideraţi vinovaţi că, prin exagerarea amplorii tăierilor ilegale, s-ar afla la originea problemelor cu care se confruntă industria lemnului, de la legislaţie internă prea restrictivă la birocraţie europeană excesivă.

Acuzaţiile - formulate atât de jurnalist, de preşedintele Prolemn Cătălin Tobescu, cât şi de unii dintre invitaţii în emisiune afiliaţi asociaţiei – nu sunt însoţite de probe şi vizează categoria ecologiştilor în general, fără ca vreun reprezentant al acestora să aibă posibilitatea de a răspunde criticilor.

Contrar interpretării practice pe care Răzvan Petrişor pare să o dea noţiunii, echilibrul într-o dezbatere de interes public nu se realizează prin însumarea poziţiilor pro şi contra emise partizan de entităţi de presă diferite. Una dintre condiţiile asigurării echilibrului în dezbaterea unei teme controversate este prezenţa în acelaşi produs jurnalistic a a principalelor puncte de vedere divergente, aşa cum stipulează şi articolul încălcat din Statutul ziaristului din SRTv:

Art. 9: „În prezentarea unor dispute de opinii, ziaristul din televiziunea publică va asigura prezenţa părţilor implicate”

II. Potrivit celor declarate de Răzvan Petrişor în punctul său de vedere comunicat în 31 ian. a.c., realizatorul rubricii „Iubesc pădurea...” a convenit prin „gentlemen agreement” cu asociaţia Prolemn realizarea unor interviuri „cu silvicultori de la stat şi ocoale private, cu industriaşi şi mobilişti care folosesc doar lemn recoltat legal şi care respectă toată legislaţia naţională şi internaţională în domeniu, neavând niciodată vreun conflict cu legea în acest sens”. Această exigenţă, asupra căreia jurnalistul insistă în mai multe ediţii, nu a fost respectată. Aşa cum relevă investigaţia Rise Project şi confirmă documentarea Comisiei de etică (vezi pct. 2, f), există cel puţin trei cazuri în care emisiunea a promovat firme care au fost drastic sancţionate relativ recent pentru delicte mergând de la deţinerea de lemn recoltat ilegal până la folosirea unor practici neconcurenţiale. Cazurile evidenţiate arată nu doar precaritatea „înţelegerii verbale” discutabile dintre Răzvan Petrişor şi organizaţia reprezentanţilor industriei lemnului, ci şi

greşeala profesională a jurnalistului care a acceptat fără o minimă verificare recomandările interesate făcute de asociaţia Prolemn, expunându-se riscului compromiterii credibilităţii sale, a propriei emisiuni şi a TVR, ca difuzor.

În lipsa propriei documentări şi a verificării de către jurnalist a corectitudinii informaţiilor primite, există posibilitatea ca şi alte informaţii / date statistice contradictorii prezentate în emisiune fără indicarea sursei (vezi pct. 2, g) să fi fost preluate după ce au fost oferite selectiv de către Prolemn ca fiind convenabile intereselor asociaţiei.

Situaţiile de mai sus arată că jurnalistul Răzvan Petrişor a dat dovadă de superficialitate în îndeplinirea unei obligaţii profesionale elementare, stipulată inclusiv în Statut:

Art. 10: „Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a nu difuza informaţii false sau insuficient verificate. Pentru verificarea informaţiilor se vor folosi mai multe surse independente”

III. Împrejurările şi termenii „înţelegerii verbale” încheiate de jurnalistul TVR Răzvan Petrişor cu asociaţia Prolemn sunt neclare. Cert este că jurnalistul a prezentat conducerii TVR propria versiune despre iniţierea acestei colaborări abia în 31 ianuarie a.c., în urma solicitării Rise Project şi la aproape un an după ce emisiunea „Descălecaţi în Carpaţi”de pe TVR 2 era inclusă într-un document intern al asociaţiei ca posibil partener media util într-o campanie de promovare a intereselor companiilor din industria lemnului (vezi pct. 2 a).

Concretizarea acestei înţelegeri este confirmată în vara lui 2021 de menţionarea repetată pe paginile oficiale ale Prolemn a participării active a jurnalistului TVR la campania media (vezi pct. 2 a). Publicarea regulată pe canalele Youtube şi Facebook ale Prolemn , între 30 iunie şi 5 nov., a imaginilor filmate şi cedate de Răzvan Petrişor înainte de difuzarea lor la TVR 2, într-o serie de clipuri purtând aceeaşi denumire cu rubrica care avea să fie inserată în emisiunea „Descălecaţi în Carpaţi” abia în 6 noiembrie, probează implicarea lui Răzvan Petrişor într-o activitate profesională în afara instituţiei, în beneficiul unui terţ, fără să fi informat şi să fi obţinut acordul conducerii TVR.

Fapta descrisă contravine prevederilor Codului de conduită pentru angajaţii şi colaboratorii TVR, document care descrie condiţiile în care personalul de specialitate poate desfăşura anumite activităţi în afara instituţiei.

Art. 8.1. „Personalul de specialitate şi de conducere din SRTv are obligaţia de a nu face vreo afirmaţie sau vreun gest care să implice susţinerea editorială a SRTv fără a fi obţinut aprobarea prealabilă în acest sens din partea conducerii SRTv”

Argumentul jurnalistului Răzvan Petrişor că ar fi filmat exclusiv în timpul său liber imaginile furnizate mai întâi Prolemn şi apoi TVR, nu se susţine, întrucât din coroborarea comunicărilor de pe site-ul asociaţiei cu perioadele efectuării concediului de odihnă (mai-august 2021, cu intermitenţe) rezultă că aproximativ o treime din imaginile publicate în avans de către Prolemn au fost filmate după data de 1 septembrie 2021 (pct. 2 b). Chiar dacă imaginile cedate unui terţ ar fi fost filmate integral în afara programului de lucru al jurnalistului, asocierea publică a TVR cu această tranzacţie este la fel de nejustificată.

Explicaţia lui Răzvan Petrişor potrivit căreia că ar fi cedat imaginile filmate către asociaţia Prolemn cu condiţia ca acestea să nu fie „folosite pe alte canale de mediaTV” nu-l derobează de răspundere pe jurnalist, care nu a reacţionat la publicarea videoclipurilor sale pe paginile oficiale ale Prolemn înainte de difuzarea emisiunii TVR.

IV. Suspiciunea enunţată de investigaţia Rise Project privind posibilul conflict de interese în cazul jurnalistului Răzvan Petrişor, generat de relaţia contractuală a soţiei sale cu asociaţia Prolemn , este îndreptăţită, cu atât mai mult cu cât firma cu activitate „de reprezentare media” a soţiei a prestat servicii (remunerate cu peste 65.000 de lei) în chiar perioada derulării „înţelegerii” jurnalistului TVR cu organizaţia industriaşilor din domeniul prelucrării lemnului.

Una dintre situaţiile tipice de conflict de interese presupune expunerea la riscul ca deciziile şi activitatea profesională ale unei persoane să fie influenţate de interesele financiare ale unui membru al familiei familiei sale. Din acest punct de vedere, starea de incompatibilitate în care s-a plasat conştient jurnalistul este evidentă şi, în consecinţă, blamabilă. Absenţa „conflictului de interese” din lista abaterilor deontologice explicitate şi inventariate de Statutul ziaristului din SRTV nu scuză în niciun fel ignorarea deliberată de către Răzvan Petrişor a unei exigenţe de natură etică pe care, de altfel, prin natura profesiei, are datoria să o semnaleze public atunci când o întâlneşte. Chiar dacă nu există dovezi care să probeze că deciziile editoriale ale lui Răzvan Petrişor ar fi fost influenţate de contractul soţiei sale cu Prolemn, lipsa sa de onestitate, încercările de a bagateliza situaţia pe care a creat-o, ca şi relevanţa dezvăluirilor investigaţiei Rise Project, reprezintă o încălcare a uneia dintre cele mai importante obligaţii prevăzute în Statutul ziaristului din SRTv: Art. 26: „Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a respecta şi de a proteja imaginea societăţii, atât prin activităţile sale profesionale, cât şi prin activităţile sale din afara acesteia”

V. Având în vedere aspectele reieşite din analiza acestui caz, Comisia de etică şi arbitraj recomandă conducerii TVR să revizuiască şi să monitorizeze respectarea procedurilor privind colaborările/parteneriatele încheiate de TVR cu alte entităţi, în sensul evitării unor astfel de înţelegeri individuale, netransparente şi îndoielnice. Îndemnul repetat adresat jurnaliştilor de a căuta singuri resurse externe pentru propriile emisiuni, motivat de subfinanţarea cronică a producţiilor TVR, îi îndepărtează pe aceştia de esenţa meseriei lor, îi expune riscurilor de integritate şi distorsionează competiţia profesională internă prin introducerea unui criteriu arbitrar, neprevăzut în fişa postului.

Comisia apreciază că gravitatea cazului analizat şi impactul negativ al acestuia asupra imaginii TVR justifică, potrivit Art.9 (3) din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Comisiei de etică şi arbitraj, comunicarea prezentelor concluzii Consiliului de administraţie al SRTv.

DAN BANU…………………………………………….

RĂZVAN BUCUROIU…...............................

LAURA FRONOIU......................................

HORIA GRUŞCĂ........................................

SÁNDOR KACSÓ.......................................

RADU TUDOR………....................................

MARIAN VOICU………................................