Dispar anotimpurile? De ce sunt perioade atât de lungi cu caniculă? Ce rol au schimbările climatice? Cum se formează un val de căldură? Cercetătorul Bogdan Antonescu, specializat în fizica atmosferei, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, explică, într-un interviu acordat tvr.ro, de ce va trebui să ne obișnuim cu valurile de temperaturi extreme.
TVR: Observăm, în ultimii ani, o creștere a numărului de zile extrem de calde și aproape o dispariție a celor patru anotimpuri, specifice climei temperat-continentale. Cum explicăm acest fenomen? Vom rămâne cu mai puține anotimpuri?
Bogdan Antonescu: Faptul că observăm în ultimii ani o creștere a numărului de zile extrem de calde și o dispariție a anontimpurilor este, cumva, o consecință a schimbărilor climatice. Partea de valuri de căldură sau de temperaturi extreme reprezintă o combinație de variabilitate naturală, peste care se adaugă semnalul schimbărilor climatice. Variabilitatea naturală înseamnă că aceste fenomene au existat și în trecut și ele sunt amplificate în anumite perioade de cauze naturale care țin, de exemplu, de modul în care are loc curgerea aerului în atmosferă, astfel încât, în anumite situații, poate să aducă un aer cald într-o anumită regiune. Dar ce se întâmplă este că, peste acest semnal natural, se adaugă semnalul schimbărilor climatice.
Aceste temperaturi extreme sau valuri de căldură nu sunt o consecință a schimbărilor climatice, ci schimbările climatice modifică caracteristicile perioadelor cu temperaturi extreme și cu valuri de căldură, ceea ce înseamnă că observăm în prezent mai multe valuri de căldură decât în trecut, mai intense – deci cu temperaturi mult mai ridicate în timpul unui val de căldură, comparativ cu perioadele anterioare și durata lor de viață este foarte mare. Exact ce se întâmplă acum cu acest val de căldură prin care trece România în aceste zile.
Acum, odată ce crește temperatura medie globală cu 1,2 grade, cât avem în prezent, de exemplu, una dintre consecințe este, cum am spus, modificarea caracteristicilor valurilor de căldură, dar este și o modificare a distribuției temperaturii pentru anumite regiuni. Gândiți-vă că avem o distribuție cu care suntem obișnuiți în România, dar peste această distribuție naturală, care apare în mod normal în climatul României, adăugăm o creștere de 1,2 grade Celsius. Acest lucru nu face decât să crească apariția fenomenelor extreme și nu este un lucru pe care nu îl observăm, iar altă consecință este legată de anotimpuri, după cum ați menționat în întrebare.
Cercetătorul Bogdan Antonescu, lector habilitat la Facultatea de Fizică (Universitatea București), arată că anotimpurile nu au dispărut, doar durata lor s-a modificat. Sursă foto: Arhiva personală
Faptul că pare că lucrurile s-au schimbat în ceea ce privește anotimpurile: în realitate, nu s-au schimbat atât de mult, lucrurile s-au schimbat, dar în continuare avem patru anotimpuri, nu dispar anotimpurile, numai că durata lor se modifică. Dacă vreți, cel mai clar se vede acest lucru în perioada de vară – adică zilele clasificate ca zile de vară tind să fie mai multe în an, ceea ce înseamnă că sezonul cald este prelungit. Zilele caracteristice pentru perioada rece sunt din ce în ce mai puține și atunci apare această impresie că practic nu mai avem un sezon rece – asta pentru că nu mai vedem precipitații sub formă de ninsoare ca înainte – și pe urmă avem aceste valuri de căldură în timpul verii și atunci senzația este că ceva s-a modificat din punct de vedere al anotimpurilor.
Climatologic vorbind, lucrurile s-au schimbat, dar aceste anotimpuri nu au dispărut, ci doar caracteristicile lor s-au modificat, durata lor s-a modificat.
21 iulie 2024 a fost cea mai caldă zi din ultimii 120.000 de ani. Sursă imagine: Shutterstock / Camelia Dudu
TVR: Luna iunie 2024 a fost cea de-a 13-a lună consecutivă cu temperaturi record. Care sunt explicațiile?
Bogdan Antonescu: Suntem acum într-o perioadă, după cum spuneați, cu 13 luni consecutive cu temperaturi record în ceea ce privește temperatura aerului, dar cu 15 luni în ceea ce privește temperatura apei la suprafața oceanelor sau la suprafața mării, care este un aspect important.
Din nou, aici avem combinația de factori care țin de variabilitatea naturală, dar și factori care țin de schimbările climatice, ceea ce înseamnă că, dacă ar fi să ne uităm la factorii care țin de variabilitatea naturală, știm că în sistemul climatic al Pământului există o creștere a temperaturii în zona apei Pacificului - la suprafața oceanului, în zona Pacificului Ecuatorial, și că aceasta este asociată cu acel fenomen numit „El Niño”. Aici simplific puțin lucrurile legate de ceea ce înseamnă El Niño, dar, ca să fie lucrurile mai clare, în anii cu El Niño există mai multă energie, mai multă căldură în sistemul atmosferic, în interacțiunea asta dintre ocean și atmosferă, și acești ani sunt anii în care temperatura medie la nivel global trebuie să fie mai ridicată. Ne așteptăm ca un an cu temperatură record să fie și un an cu El Niño, noi lucrul acesta l-am observat.
Citiți și: Cum le răspundem celor care susțin că „verile erau la fel de calde și acum 30 de ani”
Acum, faptul că avem așa de multe luni consecutive – aici apare o schimbare: dacă lucrurile vor continua așa, pentru că am ieșit din faza asta cu El Niño și ne îndreptăm spre La Niña, acestea fiind fenomene care apar în mod natural în atmosferă – odată ce trecem spre faza opusă a lui El Niño, ne așteptăm ca temperaturile să revină la normal, însă noi suntem în continuare în luni în care depășim record după record de temperatură.
Cel mai probabil este ca și luna iulie – după cum vedem și pentru România – este să avem un nou record de temperatură și probabil vom continua la fel și pentru luna august, pentru că prognozele pe medie durată de la Centrul European de Prognoză pe Medie Durată arată că lunile următoare, până în septembrie, o să avem valori mai mari decât valorile normale ale temperaturii, cel puțin pentru regiunea noastră și valori sub valorile normale în ceea ce privește precipitațiile, deci mă aștept ca în continuare să avem astfel de recorduri doborâte sau valori apropiate de valorile-record.
Ce v-am dat până acum este explicația care ține de variabilitatea naturală, este clar că, pe măsură ce activitatea noastră umană a adus din ce în ce mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, dioxid de carbon, metan, am contribuit și la creșterea temperaturii la nivel global.
Atunci, această combinație între El Niño și contribuția antropică mare, care vine dinspre noi, oamenii, dinspre partea acesta de gaze cu efect de seră, fac să apară aceste valori-record pentru perioade prelungite și la asta ne vom aștepta în continuare: astfel de recorduri doborâte și valuri de căldură din ce în ce mai prelungite și mai frecvente.
Nu vorbesc aici de o situație apocaliptică, ci de o situație care va deveni din ce în ce un nou normal - aceste valori ridicate și o frecvență crescută a valurilor de căldură.
Cercetătorul Bogdan Antonescu explică, pe canalul său de YouTube, cum se formează valurile de căldură.
Când valurile de căldură sunt însoțite de umiditate ridicată, furtunile devin mai probabile și mai intense
TVR: 21 iulie 2024 a fost cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată la nivel global. Ne putem aștepta ca și în lunile august și septembrie să vedem doborâte recordurile de temperatură?
Bogdan Antonescu: Ziua de 22 iulie a fost cea mai caldă înregistrată până acum, probabil din ultimii 120.000 de ani, de 17,16°C. Aceste recorduri ale temperaturii sunt dificil de anticipat. Luna iulie a marcat sfârșitul perioadei de 13 luni consecutive cu recorduri ale temeperaturii medii la nivel global, luna iulie 2024 fiind cu 0,04°C decât cea mai caldă lună înregistrată vreodată - și anume, iulie 2023.
Estimările pe termen mediu arată că în luna august și septembrie vor fi temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru aceste luni, însă nu este clar dacă vor fi depășite recordurile de temperatură pentru aceste luni. Pe fondul încălzirii globale, crește probabilitatea de a depăși recordurile pentru temperaturi (zilnice, lunare, anuale).
Impactul stresului termic asupra organismului uman. Infografic realizat de Bogdan Antonescu
TVR: August a debutat cu temperaturi sub 30 de grade Celsius, dar canicula revine, fiind anunțate și furtuni. Acest tip de vreme - caniculă combinată cu furtuni violente - reprezintă o caracteristică a acestor valuri de căldură sau vorbim despre simple furtuni de vară?
Bogdan Antonescu: Combinația dintre caniculă și furtuni poate fi o caracteristică a valurilor de căldură, dar și un fenomen obișnuit al verii (mai ales atunci când vorbim de furtuni care se dezvoltă la orele după-amiezii). Valurile de căldură aduc temperaturi extrem de ridicate și creează condiții de apariție a instabilității atmosferice, care reprezintă unul dintre „ingredientele” necesare pentru apariția furtunilor. Când un val de căldură este însoțit și de umiditate ridicată - care reprezintă „combustibilul” pentru furtuni, instabilitatea atmosferică crește, iar furtunile devin mai probabile și mai intense.
Nota editorului: Bogdan Antonescu ne-a acordat acest interviu în luna iulie 2024. Textul a fost actualizat în luna august 2024.
Sursă foto principală: Shutterstock
