Cătălina Bălan s-a născut în Republica Moldova și locuiește la București de peste douăzeci de ani. A urmat cursurile Facultății de Științe Politice din București, unde este și doctorandă, și a absolvit un master în relații economice internaționale la Academia de Studii Economice București. Despre dragostea ei pentru România și construirea unei cariere în țară, continuăm să aflăm în a doua parte a interviului acordat de Cătălina pentru TVR.

Prima parte a interviului o puteți reciti accesând secțiunea Reportaj și analiză a site-ului TVR.

Ce faci profesional acum dincolo de studii academice?

De aproape trei ani sunt directoare de marketing și PR a Editurii Paralela 45. Sunt mândră să fac parte din echipa uneia dintre cele mai importante edituri de pe piața de carte românească. În toamna asta se împlinesc treizeci de ani de la înființarea editurii și pregătim mai multe proiecte aniversare. Îmi place mult lucrul de aici, ritmul pe care ți-l impun cele mai mari târguri și festivaluri de carte din țară și din lume, relația cu scriitorii, cu librăriile, cu jurnaliștii culturali. E un microcosmos fascinant, care-mi permite să dezvolt simultan atât creativitatea și inventivitatea în ceea ce privește promovarea culturii și a cărții, cât și să-mi rafinez abilități de management de proiecte transversale mari, de lucru cu echipe complexe, de negociere și dezvoltare de business. E un job care mi se potrivește foarte bine, am parte în egală măsură de satisfacție intelectuală, de provocări și de bucuria de a le face față alături de o echipă creativă și nonconformistă, care surprinde de fiecare dată cititorii și piața de carte cu noi și noi idei originale. Am norocul să lucrez zi de zi cu mama, Diana Iepure, care este scriitoare, traducătoare și coordonează atât comunicarea și relațiile publice la Editura Paralela 45, cât și departamentul de literatură română. Îi sunt recunoscătoare Cameliei Burcioiu, proprietara și managerul general al editurii, că a mizat pe mine și că m-a luat în echipă. Cred că facem treabă bună împreună.

Cătălina Bălan cu mama ei, Diana Iepure, la un eveniment de promovare a colecției de literatură română dedicată publicului Young Adult, „Prima dragoste”, apărută la Editura Paralela 45

Ai pătruns profesional și în cercetare. Ce faci concret? Ce contribuții aduci prin studiile tale de cercetare, ce rezultate ai?

Ca doctorandă a Școlii Doctorale de Știință Politică a Universității din București, sunt și asistentă de cercetare. Teza mea este în cotutelă, cu Universitatea Aix-Marseille, din Franța și face parte din proiectul de cercetare „NARDIV - United in Narrative Diversity?”,  un proiect de 3 ani Horizon Europe care explorează relațiile transnaționale dintre Europa de Est și Europa de Vest. Am doi coordonatori de cercetare, profesorul Cristian Preda, de la București, și profesoara Nicole Colin, din Franța. Le mulțumesc pentru încredere și pentru susținere.

La Universitatea din București țin două seminare pentru studenții de anul I, de Introducere în Știința Politică, pentru grupa de științe politice în limba română, și Franceza pentru Știința Politică, pentru studenții de la secția franceză. Este al doilea an în care predau și, pe cât este de provocator, pe atât de multe satisfacții îmi aduce lucrul direct cu studenții. Nu mă așteptam, la început, că-mi va plăcea atât de mult să pregătesc seminarele și apoi să fac dezbateri cu studenții, care sunt cu numai zece ani mai tineri decât mine, dar foarte diferiți față de generația mea. Este o experiență formatoare în adevăratul sens al cuvântului.

Ai lucrat și pentru Camera de Comerț și Industrie a Franței în România. Ce ai făcut acolo și cum ai ajuns să lucrezi pentru această organizație?

M-am angajat la CCIFER în 2019, după doi ani într-o corporație franceză. Am ajuns să lucrez acolo pentru că am aplicat la un anunț de angajare, pe un site de recrutare. Întâmplarea a fost ca experiența mea profesională și pregătirea mea academică să se potrivească profilului pe care îl căutau. Timp de trei ani am fost responsabilă de comunicare și relații publice la CCIFER și am lucrat cu numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri franco-român. Au fost niște ani în care am învățat enorm de la echipa mea, cu multe dintre colegele de la CCIFER am rămas prietenă până astăzi. La CCIFER m-a prins pandemia și am învățat peste noapte să lucrez online, dar și să fac parte dintr-o celulă de criză responsabilă cu adaptarea strategiei CCIFER la realitatea pandemică. În trei ani am fost managerul rețelelor de socializare, am editat cele trei publicații anuale ale Cameirei de comerț, am fost producătoarea emisiunii săptămânale pe teme economice Esențial, de la RFI România, realizată de jurnalistul Constantin Rudnițchi. Am fost, de asemenea, coordonataorea grupului de lucru de sănătate, un proiect important de public affairs al Camerei de comerț, din care făceau parte manageri ș directori din companii mari din sectorul sănătății, precum Regina Maria, Sanofi sau Groupama. În 2021 am coordonat editarea primei cărți albe a sănătății a mediului de afaceri franco-român, un document care a stat la baza dialogului cu autoritățile publice, într-un moment în care se conturau măsurile din PNRR. De departe, totuși, experiența care m-a marcat cel mai mult a fost să lucrez direct cu François Coste, președinte al CCIFER în perioada 2019 – 2023, care a fost mentorul meu. Poate cel mai important lucru pe care l-am învățat de la el este valoarea construirii relației umane în context profesional, indiferent de volumul de lucru care pune presiune pe echipe.

Alături de echipa CCIFER și de Cristian Mungiu, la primul forum economic franco-român, organizat în 2019

Ce alte experiențe profesionale ți-au marcat parcursul profesional în România?

Primul meu job a fost de PR junior la Casa de Pariuri Literare, o editură fondată și condusă de Cristian Cosma (uncristian), care este și scriitor, și unul dintre cei mai nonconformiști manageri culturali de pe piața de carte din România. Eram liceană când lui Cristi i-a venit ideea să-mi propună să devin PR junior și am acceptat cu multă bucurie. Timp de câțiva ani, până la facultate, am moderat festivaluri literare, lansări de carte, am făcut emisiuni la reportofon cu scriitori români. Așa am descoperit că-mi place să lucrez în domeniul comunicării, al relațiilor publice și al managementului cultural.

Fotografie de grup la finalul unui CDPL fest memorabil

Scrii și poezii și proză. Ce teme abordezi în poemele și prozele tale și unde le publici?

Am publicat poezie, proză, recenzii și analiză politică în mai multe reviste, precum Observator Cultural, Poesis internațional, Tomis, Contrafort, Revista la Plic sau Stare de Urgență. Primele poezii mi-au apărut la 13 ani, în Stare de Urgență, proiect publicistic nonconformist al unor oameni de artă de pe ambele maluri ale Prutului. Sunt prezentă în antologii de poezie și proză din România, Republica Moldova, Franța, Belgia și Elveția. Dintre acestea, cele mai recente au apărut în 2024: Retroversiuni. Blocaje. Antologie de proză scrisă de femei (Editori: Cristina Ispas & Victor Cobuz, Editura Paralela 45 ), Garderoba, antologie de proză scurtă coordonată de Diana Iepure, care deschide colecția Se poartă cartea (Editura Paralela 45) și Ecouri din pădurea întunecată: evadări în Twin Peaks, coordonată de scriitorul Andrei Mocuța la Editura Tracus Arte.

Un loc special în inima mea are antologia noua poezie basarabeană, un proiect al scriitorului Dumitru Crudu, editat în 2009 de Institutul Cultural Român. Eram cea mai tânără poetă antologată, alături de nume importante ale literaturii române, cum ar fi Diana Iepure, Mihail Vakulovski, Iulian Fruntașu, Liliana Armașu, Alexandru Vakulovski sau Andrei Gamarț.

Ștefan Manasia scrie pe coperta a patra a volumului meu de debut, Cutii, apărut în colecția Avanpost a Editurii Paralela 45, în 2019 : „Cutii-le sînt micropoeme cotidianiste, secvențe inelate de miriapod narativ pe care Cătălina Bălan şi-a tatuat – de la o vîrstă la alta – biografia.”. Cosmin Perța, editorul Cutiilor, spune: „Cutii ale timpului, cutii cu senzații, cu amintiri, cu mirosuri și gusturi, cu dezamăgire, pasiune, dragoste sau furie. Cu așteptare și speranță, cu lacrimi în ochi, cu încredere. Cu condimente, cu jucării, cu frică, cu bucurie. Cu melancolie, cu regret, cu tensiune, cu promisiuni. Cu lumini și umbre, culori, cu liniște. Cu nerăbdare, cu aiureală, cu joc, cu mult joc. Cu luciditate. Cu răceală. Cu ea. Cutii. O carte. O poveste.” Cred că ei reușesc să concentreze cel mai bine tematica poeziei mele.

Care sunt sursele de inspirație pentru operele tale și cui te adresezi prin ele?

Scriu pentru că acesta este mecanimsul de descifrare a lumii pe care l-am învățat acasă, de la părinții mei, care sunt și ei scriitori. Este cel mai de preț lucru pe care îl au și pe care mi l-au transmis: un filtru poetic de a percepe lumea și de a-mi exprima emoțiile. Nu-mi pun problema publicului atunci când scriu, ci abia atunci când textele sunt gata de ieșit în lume. Ca orice scriitor, îmi doresc să ajung la cât mai mulți cititori. Mă interesează ecourile din partea criticii literare și le sunt recunoscătoare celor care au scris despre cartea mea, dintre care îi menționez pe Doris Mironescu, Claudiu Komartin, Maria Pilchin, Andreea Pop, Anca Zaharia, Ionucu Pop și Jovi Ene.

Lansarea volumului meu de debut, în toamna lui 2020, la librăria Humanitas Kretzulescu, alături de Andrei Crăciun și de Cristian Cosma

Ce alt tip de scrieri te preocupă?

Scriu recenzii de carte, de film, eseuri pe teme politice și de actualitate socio-culturală. Ele au fost publicate în revistele pe care le-am menționat la o întrebare anterioară. Îmi place să fac parte din dezbaterile pe care le mijlocesc aceste platforme, adresându-mă unui public interesat de fenomenele care ne modelează realitatea. E important să existe un asemenea spațiu de dezbatere, mă bucur că am acces la el și că în ultimii ani au apărut numeroase reviste și platforme online, care permit consolidarea unei culturi a dialogului în România și în Republica Moldova. Iată un indicator bun al calității democrației !

Ce proiecte de viitor ai? Unde îți propui să ajungi ?

Îmi doresc să-mi termin doctoratul la timp și sper ca cercetarea mea să fie utilă și apreciată. Îmi place managementul cultural, mă interesează diplomația culturală, îmi place să le îmbin în viața mea profesională și în cea academică. Mă văd rămânând în domeniu și un deceniu de acum înainte.

În final, un sfat pentru tinerii Republicii Moldova care vor să își construiască un parcurs profesional propriu, contribuind la binelor lor, dar și al Moldovei… Și nu în ultimul rând, un îndemn pentru tinerii României care visează la o carieră de succes….

Să fie cel puțin la fel de curioși cu privire la istoria și cultura română așa cum sunt cu privire la cultura și istoria altor țări, în care își doresc să călătorească, să învețe sau să se stabilească. Și să nu creadă că patriotismul ar fi un termen cu tentă exclusiv comunistă și patetică – o demonstrează americanii, pe 4 iulie, și francezii, pe 14 iulie, atunci când ne bucurăm să sărbătorim alături de ei zilele naționale ale țărilor lor. Putem trăi o formă modernă de patriotism, care să iasă din patternurile festiviste din anii 90 și care să ne pună în valoare atât acasă, cât și în context internațional. Ține și de noi să construim percepția celorlalți asupra României și a românilor.

În final, un sfat pentru tinerii Republicii Moldova care vor să își construiască un parcurs profesional propriu, contribuind la binelor lor, dar și al Moldovei… Și nu în ultimul rând, un îndemn pentru tinerii României care visează la o carieră de succes….

Să fie cel puțin la fel de curioși cu privire la istoria și cultura română așa cum sunt cu privire la cultura și istoria altor țări, în care își doresc să călătorească, să învețe sau să se stabilească. Și să nu creadă că patriotismul ar fi un termen cu tentă exclusiv comunistă și patetică – o demonstrează americanii, pe 4 iulie, și francezii, pe 14 iulie, atunci când ne bucurăm să sărbătorim alături de ei zilele naționale ale țărilor lor. Putem trăi o formă modernă de patriotism, care să iasă din patternurile festiviste din anii 90 și care să ne pună în valoare atât acasă, cât și in context internațional. Ține și de noi să construim percepția celorlalți asupra României și a românilor.

***

Cătălina Bălan este doctorand al Facultății de Științe Politice a Universității București și directoare de marketing și PR a Editurii Paralela 45. A fost responsabil de comunicare al Camerei de Comerț și Industrie a Franței în România și PR junior la Casa de Pariuri Literare.

Este preocupată de publicistică și poezie. Volumul de debut al Cătălinei, Cutii a apărut în colecția Avanpost a Editurii Paralela 45, în 2019. Scrie recenzii de carte, de film, eseuri pe teme politice și de actualitate socio-culturală.

***

Alese mulțumiri Cătălinei Bălan pentru interviul acordat pentru secțiunea Reportaj și analiză a site-ului TVR! Mult succes în promovarea culturii atât în România cât și peste granițele țării!

***

Credit foto: Cătălina Bălan și Vlad Rotaru

***

Interviu realizat de Maria Grăjdan