Baronul Samuel von Brukenthal-personalitatea zilei de 19 iunie

| actualizat:

Documente disponibile pentru descarcare:

Pentru a veni în sprijinul celor care nu s-au decis pe cine să nominalizeze drept cel mai mare român, aşa cum v-a obişnuit, în fiecare zi, TVR 1 difuzează o pastilă de personalitate. Luni, de la ora 16. 45 şi în reluare la 22.45, la TVR 1, aflaţi informaţii despre personalitatea zilei de 19 iunie:

Fiul cel mic al unui jude regal de origine germană, Samuel von Brukenthal (17211803) s-a născut la Avrig, la începutul secolului al XVIII-lea. A fost contemporanul lui Voltaire, al lui Jean-Jaques Rousseau, al Mariei Teresa, al tuturor marilor miniştri şi masoni ai Europei din perioada respectivă.

Interesat de cunoaşterea legilor, a obiceiurilor juridice ale saşilor, cât şi a administraţiei publice, a studiat istoria, dreptul, filosofia şi teologia la Jena şi Halle, în acest din urmă oraş devenind şi membru al francmasoneriei.

Cariera sa a atins apogeul în urma vizitelor la Viena, în cursul cărora a apărat interesele comunităţii saşilor din Transilvania în faţa împărătesei Maria-Tereza.

Era un domn de 1,90 m, avea ochi albaştri şi semăna cu Peter O'Toole. Are astăzi una dintre cele mai valoroase biblioteci de corespondenţă cu Voltaire, cu Împăratul Austriei şi cu alţii. A reformat finanţele şi sistemul fiscal în Imperiul Habsburgic. A iubit-o, se pare, în mod clandestin, pe împărăteasa Austriei, Maria Teresa, care are, la Viena, un tablou sobru, sumbru, în care apare la un moment dat, un petec colorat. Dedesubt, titlul tabloului este Maria Teresa cu covor din Transilvania". Era cadoul acestui amant secret. Este încă un ilustru necunoscut, în afara numelui lui, care, de altfel, stă pe toate muzeele. Astfel îl caracterizează jurnalistul Emil Hurezeanu pe cel care, în opinia sa, este cel mai mare român.

Apreciat pentru cunoştinţele sale culturale şi abil diplomat, von Brukenthal a făcut o carieră strălucită la Curtea imperială vieneză, devenind cancelar aulic al Transilvaniei.

Aceasta este perioada în care îşi alcătuieşte colecţia de pictură, apreciată încă din 1773, în Almanach von Wien, drept una dintre cele mai valoroase colecţii particulare aflate la Viena în acel moment.

Numit guvernator al Transilvaniei, revine la Sibiu unde, după modelul vienez, îşi construieşte un palat în stilul barocului târziu. Spaţiul fastuos al acestei reşedinţe, care adăpostea seratele muzicale şi literare patronate de baron, galeriile de artă, cabinetul de stampe şi biblioteca, au reprezentat un nucleu spiritual pentru Transilvania.

După retragerea din activitatea publică, petrecută în urma neînţelegerilor cu Iosif al II-lea, succesorul împărătesei Maria-Tereza, Samuel von Brukenthal şi-a dedicat restul vieţii activităţilor culturale şi îmbogăţirii colecţiilor sale de picturi, stampe, porţelanuri, piese arheologice, mineralogice şi numismatice.

În anul 1770, Baronul Samuel von Brukenthal oferea amatorilor de frumos posibilitatea de a vizita galeria sa de artă europeană. Aceasta a devenit, în 1817, muzeu public, una dintre primele instituţii de acest gen din Europa. Colecţiile de artă europeană ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului încă din 1790, cu trei ani înaintea inaugurării Muzeului Louvre.

Prin testament, Baronul Samuel von Brukenthal a dispus deschiderea Palatului ca muzeu public, gestul său înscriindu-l astfel în rândul marilor iluminişti ai veacului.

Găzduit de Cătălin Ştefănescu, Irina Păcurariu, Gianina Corondan şi Radu Naum, programul Mari Români se desfăşoară în două etape: nominalizările şi votul. Campania de nominalizare a fost lansată în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861. Mai întâi, vor fi anunţate cele 100 de personalităţi care au obţinut cele mai multe nominalizări din partea telespectatorilor, urmând să îi cunoaştem apoi pe cei 10 români care vor intra în cursa pentru titlul de cel mai mare român al tuturor timpurilor. Este momentul în care se dă startul celei de-a doua etape.

În perioada iulie-august se vor realiza 10 documentare, câte unul pentru fiecare dintre cei 10 finalişti. În septembrie şi octombrie, pe parcursul a 5 săptămâni, cei 10 competitori vor putea fi susţinuţi de telespectatori în cadrul unor dezbateri transmise în direct de TVR 1. În data de 21 octombrie, Televiziunea Română va transmite în direct spectacolul final al proiectului Mari Români", show în care va fi desemnat cel mai valoros român al tuturor timpurilor.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

ULTIMELE COMUNICATE