ADVERTORIALE
Certificatul de performanță energetică (certificatul energetic, pe scurt) a devenit un instrument cu o mare utilitate în sectorul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare.
Acest document depășește statutul de simplă cerință legală, transformându-se într-un instrument strategic pentru evaluarea, planificarea și optimizarea performanței energetice a clădirilor.
Studiile recente arată că sectorul clădirilor consumă aproximativ 40% din energia totală la nivel european și este responsabil pentru 36% din emisiile de CO2.
În România, situația este și mai îngrijorătoare, cu un fond construit majoritar vechi și ineficient energetic.
În acest context, certificatul energetic pentru imobile oferă nu doar o evaluare a stării actuale, ci și o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea performanței energetice.
Fundamentele certificării energetice
Cadrul legislativ al certificării energetice în România se bazează pe multiple niveluri de reglementare.
La nivel european, Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, modificată prin Directiva 2018/844/UE, stabilește principiile fundamentale.
Acestea au fost transpuse în legislația națională prin Legea 372/2005, republicată și actualizată periodic.
Metodologia de calcul actuală, definită prin Ordinul 2641/2017, incorporează cele mai recente standarde europene și reflectă evoluția tehnologică din domeniu. Aceasta stabilește:
Parametrii de calcul standardizați:
· Condiții climatice de referință;
· Regimuri de utilizare tipice;
· Factori de conversie în energie primară;
· Indici de emisii de CO2.
Cerințe minime de performanță:
· Rezistențe termice minime pentru elementele de anvelopă;
· Eficiența minimă a sistemelor tehnice;
· Consumuri specifice maxime admise;
· Cerințe privind utilizarea energiei regenerabile.
Rolul și importanța certificatului energetic
Certificatul energetic servește multiple scopuri în piața actuală:
În tranzacțiile imobiliare:
· Oferă informații obiective despre performanța energetică;
· Permite compararea diferitelor proprietăți;
· Influențează decizia de achiziție sau închiriere;
· Impactează valoarea de piață a proprietății.
Pentru proprietari și administratori:
· Identifică potențialul de economisire;
· Ghidează investițiile în eficiență energetică;
· Optimizează costurile operaționale;
· Monitorizează rezultatele intervențiilor.
În contextul politicilor publice:
· Contribuie la atingerea obiectivelor de eficiență energetică;
· Facilitează implementarea programelor de renovare;
· Oferă date pentru strategiile energetice;
· Monitorizează progresul în sectorul construcțiilor.
Procesul de certificare energetică
Evaluarea preliminară și documentația
Procesul de certificare începe cu o analiză detaliată a documentației disponibile a imobilului.
Aceasta include:
Documentația tehnică:
· Planuri arhitecturale și de instalații;
· Detalii constructive și specificații tehnice;
· Istoricul intervențiilor și renovărilor;
· Documentația sistemelor tehnice.
Istoricul consumurilor:
· Facturi de utilități;
· Evidențe ale intervențiilor de mentenanță;
· Date despre regimul de utilizare;
· Informații despre comportamentul utilizatorilor.
Evaluarea imobilului la fața locului
Evaluarea la fața locului reprezintă o altă etapa în procesul de certificare.
Auditorul energetic realizează:
Investigații non-distructive:
· Termografiere infraroșu pentru identificarea punților termice;
· Măsurători ale grosimii elementelor de construcție;
· Teste de etanșeitate la aer;
· Evaluarea sistemelor de ventilație.
Evaluarea sistemelor tehnice:
· Verificarea stării echipamentelor;
· Măsurători ale parametrilor de funcționare;
· Analiza sistemelor de control;
· Identificarea pierderilor și ineficiențelor.
Analiza și procesarea datelor
Datele colectate sunt procesate utilizând metodologii standardizate:
Calculul performanței energetice:
· Necesarul de energie pentru încălzire și răcire;
· Consumul de energie pentru prepararea apei calde;
· Energia necesară pentru ventilare și iluminat;
· Aporturile interne și solare.
Evaluarea sistemelor:
· Eficiența generării energiei;
· Pierderile prin distribuție;
· Randamentul emisiei;
· Impactul sistemelor de control.
Elaborarea recomandărilor
Recomandările reprezintă una dintre cele mai valoroase componente ale certificatului:
Măsuri de eficientizare:
· Soluții pentru îmbunătățirea anvelopei termice;
· Modernizarea sistemelor tehnice;
· Implementarea sistemelor de control;
· Integrarea surselor regenerabile.
Analiza economică:
· Costurile estimate ale intervențiilor;
· Economiile anuale preconizate;
· Perioada de recuperare a investiției;
· Impactul asupra valorii clădirii.
Aspecte tehnice specifice
Anvelopa termică
Evaluarea anvelopei include:
Pereți exteriori:
· Tipul și grosimea straturilor;
· Rezistența termică totală;
· Prezența condensului;
· Starea finisajelor.
Ferestre și uși:
· Tipul tâmplăriei și al vitrării;
· Coeficientul de transfer termic;
· Etanșeitatea la aer;
· Protecția solară.
Acoperiș și planșee:
· Soluția constructivă;
· Calitatea izolației termice;
· Starea hidroizolației;
· Ventilarea podurilor.
Sisteme tehnice
Evaluarea detaliată include:
Încălzire:
· Sursa de energie și eficiența generării;
· Starea rețelei de distribuție;
· Echilibrarea hidraulică;
· Controlul temperaturii.
Ventilație:
· Tipul sistemului (natural/mecanic);
· Prezența recuperării de căldură;
· Calitatea filtrării;
· Strategii de control.
Apă caldă menajeră:
· Sursa de preparare;
· Izolația conductelor;
· Sistemul de recirculare;
· Consumul specific.
Implementarea practică a recomandărilor din certificatul energetic
Planificarea intervențiilor
Implementarea măsurilor recomandate necesită:
Evaluare detaliată:
· Studii de fezabilitate;
· Proiectare tehnică;
· Analiza interferențelor;
· Planificarea execuției.
Selecția soluțiilor:
· Compatibilitatea cu clădirea existentă;
· Disponibilitatea tehnologiilor;
· Capacitatea de implementare;
· Impactul asupra utilizării.
Monitorizare și optimizare
După implementare, este esențială:
Monitorizarea performanței:
· Măsurarea consumurilor reale;
· Verificarea parametrilor de confort;
· Evaluarea funcționării sistemelor;
· Identificarea abaterilor.
Optimizarea continuă:
· Ajustarea setărilor;
· Instruirea utilizatorilor;
· Mentenanță preventivă;
· Actualizarea procedurilor.
Aspecte economice
Analiza investițiilor
Decizia de implementare se bazează pe:
Evaluare financiară:
· Costuri directe și indirecte;
· Economii estimate;
· Fluxuri de numerar;
· Indicatori de rentabilitate.
Beneficii asociate:
· Creșterea confortului;
· Reducerea impactului asupra mediului;
· Conformarea cu reglementările legale;
· Imagine îmbunătățită.
Scheme de finanțare
Opțiunile disponibile includ:
Fonduri publice:
· Programe naționale;
· Fonduri europene;
· Scheme de sprijin locale;
· Stimulente fiscale.
Finanțare privată:
· Credite bancare verzi;
· Contracte de performanță;
· Leasing pentru echipamente;
· Fonduri specializate.
Tendințe și perspective
Sectorul evoluează către:
Standarde mai stricte:
· Cerințe NZEB extinse;
· Focus pe emisii zero;
· Integrare cu sustenabilitatea etc.
Concluzii
Certificarea energetică reprezintă:
· Instrument esențial de evaluare;
· Ghid pentru optimizarea performanței energetice;
· Mecanism de conformare;
· Catalizator pentru inovare.
Succesul implementării depinde de:
· Calitatea evaluării;
· Acuratețea recomandărilor;
· Planificare riguroasă;
· Monitorizare continuă.
Acest scurt ghid oferă o imagine asupra câtorva dintre aspectele relevante ale certificării energetice. El este util atât profesioniștilor din domeniu, cât și beneficiarilor finali.
Sursa foto: pixabay.com
